Ministrul Educației Sorin Câmpeanu a deschis conferința de presă susținută la Primăria Oradea cu declarații laudative la adresa conducerii CT Mihai Viteazul, a autorităților locale și a actorilor economici implicați în dezvoltarea învățământului dual. Oradea e a treia forță în domeniu după Brașov și București.

[eadvert]

“Mihai Viteazul e un liceu la care elevii au rezultate la olimpiade la nivel național, la două olimpiade naționale, un liceu la care legătura cu operatorii economice e foarte puternică, un liceu în care prin parteneriatul cu Primăria Oradea, cu Consiliul Județean se dezvoltă o serie de investiții. Liceul Mihai Viteazul e un liceu în care 80% dintre elevi au intrat cu note peste 5, deci care vasă zică erau elevi care puteau să aibă și alte opțiuni pentru licee vocaționale sau teoretice și ar fi intrat la aceste licee. Faptul că au optat pentru Mihai Viteazul e dovada seriozității cu care pot fi abordate cursurile într-un astfel de liceu .Un astfel de liceu, coroborat cu rezultatele obținute la olimpiadele naționale și cu schimbarea criteriilor de alipire a statutului de colegiu sau colegiul național va putea să aspire la transformarea din liceu tehnologic profesional la nivel de colegiu”, a introdus ministrul lista de schimbări pe care vrea să o facă în învățământul dual. Șeful Educației a trecut în revistă vizitele pe șantierele unde se fac investiții în educație.” Am avut apoi bucuria de a vizita trei șantiere, un șantier, un exemplu rar în România, unul în care Primăria Oradea susține dezvoltarea învățământului înțelegând atractivitatea pentru investiții pe care un învățământ de calitate o poate genera, o investiție, și îmi place se subliniez acest lucru pentru că e rar, o Primărie se implică în sprijinul Universității, un proiect de construcție a două cămine studențești. Am vizitat apoi un alt șantier, campusul, care are poate șansa de a deveni primul campus pentru învățământ dual din România”.
Ministrul a anunțaț că vrea construirea a cel puțin 10 campusuri pentru învățământul dual care presupun investiții de 21 milioane de euro, spunând că a lansat apelul pentru finanțarea acestora, iar consultarea se va încheia pe 8 august.

Sorin Cmpeanu a vorbit apoi despre tema unei dezbateri despre cum statul român dorește să sprijine operatorii economici care vor să se implice în formarea resursei umane într-o manieră corelată cu cerințele pieței muncii. “Au fost cel puțin 12 dintre cei mai mari angajatori care funcționează în județul Bihor. Discuțiile s-au axat pe ceea ce poate face statul pentru învățământul dual, dincolo de această finanțare de 338 milioane de euro proiectele Legii educației lansate în consultare publică care vizează următoarele aspecte: școlile profesionale vor fi puternic susținute prin ridicarea la rang de liceu profesional. Atractivitatea în acest fel pentru învățământul profesional va putea să crească deoarece tinerii care se vor îndrepta spre această formă de învățământ vor ști, din capul locului, că vor avea șansa să-și continue studiile până la finalul liceului putând susține un examen de bacalaureat prin care se vor putea verifica competențele de bază. Și acest lucru se va putea face odată cu adoptarea acestei noi legi fără a mai pierde ani din viață. Pentru că un copil care iese din școala profesională cu un nivel de calificare 3 după trei ani pentru a finaliza studiile liceale are nevoie de încă doi ani pentru a termina liceul ]n acest moment. În loc de doi ani va face unul singur la fel ca ceilalți absolvenți de ciclu liceal. Avem o cointeresare a mediului universitar de a construi și a investi în programe de învățământ dual la nivel universitar. Deci un puternic punct de legătură între universități și operatorii economici, între mediul educațional și socio-economic, un lucru care lipsește de mai multă vreme societății românești. Universitățile care vor dori finanțarea de 20 de milioane de euro vor trebui să construiască cel puțin un program de învățământ dual la nivel de licență, la nivel de master. Vor avea și șansa unei finanțări crescute, conform proiectului noii legii, cu 30% dacă vor dori să organizeze această formare la nivel de licență sau master în parteneriat cu operatorii economici.

U Oradea, primul campus de învățământ dual

Acest aspect a fost discutat și în timpul vizitei la Universitatea Oradea. Ministrul Educației a sfătuit de-altfel conducerea Universității Oradea să se concentreze și pe resursa umană, punând în discuție șansa Universității din Oradea de a deveni, în parteneriat cu autoritățile locale, o instituție de pionierat în domeniul învățământului dual de nivel universitar. „Există șansa ca Universitatea din Oradea să fie primul campus de învățământ dual pe care Ministerul Educației îl va finanța. M-aș bucura ca acest lucru să fie realizat și să fie cunoscut”, a spus ministrul Sorin Cîmpeanu. La rândul său, rectorul Constantin Bungău i-a spus reprezentantului guvernamental că, prin parteneriatul pe care îl are cu autoritățile publice locale, în vederea dezvoltării Parcului Științific și Tehnologic, universitatea e deja angajată în dezvoltarea învățământului dual. „Suntem interesați de aceasta și mă bucură inițiativa legislativă care va reglementa organizarea învățământului dual la nivel academic”, a declarat Constantin Bungău, conform unui comunicat de presă.

Ministrul Educației dezminte că prin noul sistem, prin noul cadru juridic pentru procedura de admitere la licee, va crea monopoluri ale unor profesori care ar urma să fie autori ai subiectelor și ca urmare să fie insistent doriți de părinți potenți financiar pentru a medita elevii care doresc să susțină aceste examene. Organizația Salvați Copiii a atras atenția, într-un comunicat de presă, că noul cadru juridic pentru procedura de admitere la licee, propus în proiectul Legii Educației, prezintă risc de corupție.“Cadrul juridic este impredictibil, prezintă risc de corupţie şi creează avantaje competitive elevilor din familii care pot asigura meditaţii copiilor…Deşi nu sunt definite, colegiile naţionale dobândesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a (pentru maximum 90% din locurile din planul de şcolarizare), iar repartizarea computerizată la licee se va desfăşura exclusiv pe baza mediei obţinute la evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a, neexistând nicio referire la transdisciplinaritatea evaluării şi nici la evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului, însuşirea unei limbi de circulaţie internaţională ori proba de evaluare a competenţelor civice şi sociale”, transmite Salvați Copiii, care atrage atenția că noua Lege a Educaţiei Naţionale nu va contribui la combaterea inechităţilor sociale şi teritoriale şi la asigurarea “unui climat şcolar pozitiv pentru învăţare, necesare pentru reuşita şcolară a tuturor copiilor, indiferent de vulnerabilitatea socio-economică a familiilor şi comunităţilor în care aceştia trăiesc”. Ministrul a asigurat că dorește ca acest sistem să fie funcțional în numele performanței școlare, dar a aasigurat că nu va exista posibilitatea ca profesorii fiecarui liceu să facă subiectele de admitere. Aceaeași organizație vorbea despre faptul că proiectul de de lege propus nu conţine dispoziţia legală în vigoare care stabileşte alocarea anuală din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale a unui minimum 6% din Produsul Intern Brut, iar în locul acesteia a fost introdusă o nouă dispoziţie care face referire la alocarea a 15% din bugetul general consolidat. Ministrul Educației a explicat la Oradea că procentul de 15% din bugetul consolidat e tocmai 6% din PIB susținând că de la finanțarea educației cu 41 de miliarde în 2022 suma alocată va fi de 77 de miliarde. Ministrul Sorin Câmpeanu insist că trebuie să facă o reformă în domeniu, termen la care cei mai mulți actori devin alergici fiindcă de-a lungul timpului reforma nu a adus nimic bun în Educație. “ În condițiile în care întreaga societate e nemulțumită, părinții, elevii, profesori sunt nemulțumiți e necesară o reformă bazată pe așteptările secolului XXI”, și-a argumentat șeful Educației din România demersurile. Ministrul Câmpeanu a răspuns și acelei părți a opiniei publice care îl acuză că îl protejează pe premierul Ciucă care a la Curtea de Apel București o victorie de etapă, instanța anulând, la solicitarea premierului Nicolae Ciucă, sesizările de plagiat depuse împotriva sa. Ministrul Educației a anunțat că a atacat această decizie fiindcă își dorește ca aceste aspecte “să fie clarificate la Înalta Curte. Indiferent care va fi decizia, indiferent despre cine este vorba, oricine a greșit din această perspectivă a plagiatului, trebuie să plătească”. În ceea ce privește desfințarea CNATDCU, un organism controversat care acum are menirea să verifice lucrările de doctorat înainte de a propune eliberarea titlului și, care trebuie să răspundă sesizărilor privind plagiatul, ministrul consideră că acesta desfășoară un proces pur formar în cpndițiile în care “într-o ședință se atribuie între 200 și 300 de titluri, și fiecare teză are sute de pagini”. Ministrul vrea să lase acum această analiză la nivelul universității.