În faţa lucrărilor monumentale ale artistului plastic Darius Hulea rămâi fascinat, admirând minute în şir ţesătura complicată de metal, care se îndoaie cu fineţe pe trăsăturile umane sau pe coamele de cai. Dacă îl întrebi cum reuşeşte să modeleze „pânza” metalică răspunde zâmbind : „cu minte şi cu inspiraţie”.

Sculpturile lui în metal au fost expuse pe aleea din faţa intrării în Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, incluse în expoziţia intitulată „Tréfilage III. O tehnică inedită de țesere a metalelor”, care a fost vernisată joi, 11 mai, în cadrul Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor.

[eadvert]

Privindu-i lucrările, pare paradoxal să fii mişcat în faţa expresivităţii şi a căldurii din unduirile unui material dur, pe care nu eşti obişnuit să îl vezi ţesut în chipuri ori aripi.

Pe aleea din parc pătrunzi în Olimpul celor 12 zei. Călătoria lor spre Oradea a început în 2018, pe vremea când muzeograful Bogdan Anagnastopol era la teatrul din Atena. „Într-o revistă de cultură apărea cel mai în vogă tânăr artist român, sculptor în metal, şi ne gândeam noi la teatru cum să facem să aducem lucrările la Atena. Lucrurile au evoluat în timp şi conceptul din Atena a ajuns la Oradea”. După mai multe încercări în 2019 şi 2020, anul trecut s-a reuşit conexiunea, ca astăzi, expoziţia lui Darius Hulea să fie un eveniment important în cadrul Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor şi un motiv ca evenimentul să se afle sub patronajul Ministerului Culturii.

„Am plăcerea să vă prezint un artist excepţional. Darius Hulea este un artist care prin vocaţie este sculptor. Prin modul de realizare al lucărilor este un extraordinar desenator, care a schimbat linia cu sârma trefilată, care a schimbat construcţia cu ajustări şi juxtapuneri de sârmă până când a construit o formă tridimensională, şi care depăşeşte nivelul de şevalt. El este la un nivel de sculptură monumentală. Ceea ce vedeţi aici, periplul prin Olimp care la capăt se încheie cu Moise la catedrală, nu este altea decât un exerciţiu de libertate, suprapus peste un desen de factură academică, cu o foarte mare libertate de dispersare a formei”, a spus la vernisaj Cornel Abrudan, şeful Secţiei Artă a Muzeului Ţării Crişurilor, subliniind că flexibilitatea şi plasticitatea metalului, îi dau voie artistului la o libertate de expresie mul tmai mare decât oricare alt material.

Cei 12 zei ai Olimpului

Darius Hulea a îmbinat în expoziţie elementele naturale ale parcului cu chipurile fiecărei zeităţi din Olimp. Te întâmpină maiestuos Zeus (transpus în Satir), Atena, având veşmântul conturat în ramuri de măslin, Hera prin ochi de păun, Poseidon prin caii ce s-au născut după lovitura tridentului său, Hermes prin aripile de la picioare ce îl ajută să zboare, Artemis prin corpul ostenit ce îi curmă viaţa lui Orion, Aftodita şi Ares prinşi în actul adulterului.

Realizarea unei lucrări poate dura între şase luni şi patru ani, spune Darius Hulea. Artistul porneşte de la un mulaj din lut după care modelează bătând firele de metal pe forma dorită, sudând apoi din interior fir cu fir. La Caii lui Diomedes a muncit patru ani, timp în care a lucrat şi la alte sculpturi în paralel. Folosind aparatul de sudură, cleştele şi ciocanul, şi bazându-se mult pe tehnică, Darius Hulea transformă materia brută în artă, surprinzând esenţa fiecărui personaj într-o manieră spectaculoasă.

„Nu mă aşteptam ca Oradea să aibă un public atât de iubitor de artă, un public care vrea să îşi cunoască artiştii contemporani. Noi suntem acum un fel de semizei în Olimp – aşa îmi imaginez eu – care intrăm prin subteranul lui Hades din Infern, şi călătorind, ajungem la Hermes, ultimul detaliu care o să ne ducă mai departe şi care este puntea de legătură spre lumea reală de astăzi. De aceea şi supradimensionarea lui, pentru că noi, oamenii, suntem mici, şi din lumea reală vedem dimensiunea zeilor. Hermes ne trimite spre catedrală, unde ne aşteaptă în zona creştină a pământenilor Moise”, a spus la vernisaj artistul.

Expoziţia a fost organizată de Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal, împreună cu Episcopia Greco – Catolică de Oradea, Asociația Culturală „Simion Bărnuțiu” și Asociația „Țara Celor Trei Crișuri”, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea. Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 11 mai – 2 iunie.

În faţa lui Moise

După un tur al lucărilor în care Darius Hulea a povestit celor interesaţi despre simbolistica prinsă în sculpturile sale, s-a ajuns apoi la Catedrala „Sfântul Nicolae” a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, unde artistul a expus lucrarea Moise, profetul din Vechiul Testament, care reprezintă finalul „pământesc” al călătoriei din Olimpul zeilor.

Părintele vicar a dat citire mesajului PS Virgil Bercea episcopul greco-catolic de Oradea, care a subiliat că este foarte greu să întruchipezi un personaj atât de mare şi atât de complex ca Moise, mulţumindu-i artistului că prin aşezarea acestei statui în curtea catedralei facilitează întoarcerea la timpul profeţilor şi al cuvântului lui Dumnezeu, ne aminteşte că e vremea revenirii la valorile autentice. Rodica Indig, consilier cultural în cadrul episcopiei Greco-Catolice de Oradea, a făcut o scurtă prezentare a artistului internaţional, născut la Alba Iulia.

Darius Hulea povesteşte că atunci când a început să lucreze în această tehnică, a făcut practic trecerea de la desenul bidimensional de pe foaia de hârtie, la ceea ce el numeşte „desene tridimensionale”. „Pentru mine nu este o banală sârmă, ci fiecare fir de sârmă nu este altceva decât o imitare perfectă a unei tuşe de creion trasă pe o foaie de hârtie. Dacă veţi vedea acest aspect, atunci cu siguranţă toate operele mele le putem denumi de acum înainte crochiuri tridimensionale. Ele nu au ajuns la performanţa de a crea o operă de sine stătătoare. Eu le folosesc ca şi detalii, ca şi fragmente care cu siguranţă, când vor pleca de aici şi vor ajunge la mine acasă, vor crea o altă compoziţie. Este o libertate pe care acest material mă ajută în imaginaţia mea, o dezvoltare a personalităţii mele”, spune Darius Hulea, care concluzonează că la fel ca şi în Grecia antică, „trebuie să facem chipuri ca oamenii să fie educaţi prin imagine”