Potrivit informațiilor apărute în ultima vreme în presa vest europeană, în curând va fi interzisă instalarea centralelor pe gaz din motive de mediu. Mai întâi la locuințele noi și ulterior la cele vechi.

[eadvert]

Conform RTL.FR, centralele pe gaz produc 18% din emisiile de carbon din Franța, fiind cel mai utilizat mod de încălzire în această țară. Nu mai puțin de 37% dintre locuințele din Franța utilizează gazul ca încălzire, fiind cel mai ieftin mod de încălzire.

Francezii vor să interzică din 2021 construcția de case noi cu centrale pe gaz, iar la locuințele care au deja astfel de centrale, acestea ar trebui înlocuite până în 2024.

În Olanda, situația este și mai gravă. Potrivit NOS.NL, 95% dintre casele din această țară au cazane de încălzire pe gaz.

Interzicerea centralelor pe gaz are la bază Acordul de la Paris cu privire la schimbările sclimatice. Acordul de la Paris în domeniul schimbărilor climatice este cel dintâi acord global cu forță juridică obligatorie. Acesta a fost semnat la 22 aprilie 2016 și ratificat de Uniunea Europeană la 5 octombrie 2016.

Alternative

Soluțiile alternative la încălzirea pe gaz ar fi multiple. Acestea au fost enumerate într-un interviu pentru euroactiv.com de către Brian vad Mathiensen, academician și cercetător specializat în sisteme inteligente de energie la Universitatea din Aalborg, Danemarca. Academicianul a dat exemple alternative sistemele solare fotovoltaice și pompele de căldură, dar acestea sunt prea scumpe, adevărate „limuzine” cu energie curată, pe care majoritatea oamenilor nu și le permit.

Mai câștigați vor fi cei legați la infrastructura termică sau rețelele de termoficare. „Cel puțin 50-70% din gospodăriile UE ar putea fi deservite mai ieftin de infrastructura termică sau de rețelele de termoficare. Prin infrastructura termică, putem folosi căldura reziduală direct din industrie și indirect cu pompe de căldură la scară largă, căldura reziduală de la incinerare, solare termice, geotermale, căldură și energie combinate etc. Utilizarea surselor regenerabile de energie solară termică și geotermală în combinație cu pompe de căldură de dimensiuni mari de megawatt în termoficare este o opțiune foarte dorită pentru o integrare mai ieftină a energiei regenerabile din energia eoliană, datorită energiei cu costuri reduse. Țările care dețin infrastructura termică sunt mult mai bine poziționate pentru a trece de la combustibili fosili la combustibili regenerabili. Pentru că poți schimba pur și simplu ceea ce pui în țeavă. Aceste unități de producție mai mari pot fi schimbate mai ușor decât milioanele de gospodării cu cazane pe gaz care sunt în prezent în vigoare în toată Europa”, a precizat academicianul.

Poziția României

Poziţia României este reflectată în poziţia de ansamblu convenită de UE. Forul comunitar şi-a asumat rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice, angajându-se unilateral să reducă, până în anul 2020, la nivel comunitar, emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de nivelul înregistrat în anul 1990.

UE s-a angajat, de asemenea, să treacă la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% doar dacă şi celelalte ţări dezvoltate se angajează să îşi reducă în mod comparabil nivelul emisiilor şi dacă ţările în curs de dezvoltare mai avansate pe plan economic se angajează, de asemenea, să contribuie semnificativ la efortul global de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră, în funcţie de responsabilităţile şi capacităţile proprii.

Din perspectiva României, Acordul încheiat la Paris transmite un semnal clar investitorilor, mediului de afaceri și factorilor de decizie privind tranziția globală către economia cu emisii reduse de carbon şi va ghida acțiunile la nivel global pe o traiectorie de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2°C. În același timp, este primul instrument multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic și cu participare universală în domeniul schimbărilor climatice.