Secretul vietii din Bihor

Subiectul morţii este în general unul greu de abordat, pentru că este o experienţă excepţională, cu nuanţe ce rămân la limita înţelegerii umane, explică din capul locului dr. Carmen Pantiş, coordonator judeţean pe probleme de transplant. Ea detaliază că în ciuda eforturilor care se fac în lumea întreagă, există un dezechilibru permanent între donatorii de organe şi ţesuturi şi pacienţii de pe listele de aşteptare pentru transplant. Medicina de transplant salvează vieţi îm fiecare zi, presupune o echipă complexă de specialişti şi o sincronizare perfectă între centrul unde se găseşte donatorul şi centrul unde se face transplantul.

Complex

Donatorii pot fi persoane care suferă leziuni neurologice extrem de grave, stop cardiovascular resuscitat, anevrisme şi care intră în moarte cerebrală.

Pentru identificarea potenţialilor donatori, diagnosticarea lor şi menţinerea lor în parametri vitali până la operaţia de prelevare de organe, la Spitalul Judeţean sunt implicate echipe mari de cadre medicale, de diferite specialităţi, de la echipajele medicale de urgenţă, la Unitatea de Primire Urgenţă, secţia de neurologie şi neurochirurgie, compartimentul de investigaţii tomografice, laborator, secţie de terapie intensivă, cardiologie, chirurgie, la care se adaugă, în final, echipele de experţi din centrele de transplant din ţară şi secţiile medicale unde pacienţii aşteaptă să fie transplantaţi. Dintre medicii implicaţi de la Judeţean Oradea în procesul salvării de vieţi umane prin prelevare de organe şi ţesuturi amintim, în afara coordonatorului judeţean: dr. Rodica Gilău (plecată în Franta nu demult timp), dr. Tudorel Sabău, dr. Ştefania Sije, dr. Alin Suciu, dr. Sorin Ianceu, dr. Simona Mîrt, dr. Monica Sabău, dr. Aurel Mohan.

Clarificări

Dincolo de identificarea potenţialilor donatori, diagnosticare, menţinere în parametri vitali, se impune existenţa unei relaţii de comunicare de excepţie din partea coordonatorului judeţean pe probleme de transplant din judeţ, care să aibă abilitatea, răbdarea, cunoştinţele şi puterea de a se îngriji de familia potenţialilor donatori şi de a-i arăta perspectiva salvării de vieţi omeneşti prin acceptul pentru donarea de organe.

De reţinut că moartea cerebrală nu este egală cu moartea clinică şi prelevarea de organe se efectuează doar de la pacienţi în moarte cerebrală, nu şi de la cei în moarte clinică, cele două fiind deseori confundate. Moartea cerebrală presupune încetarea activităţii cerebrale, pacientul supravieţuind maxim şapte zile de la declanşarea morţii cerebrale, în timp ce moartea clinică nu este urmată întotdeauna de deces, pacientul putând să îşi revină după săptămâni, luni chiar ani.

Situaţie în cifre

Primul coordonator judeţean pe probleme de transplant a fost dr. Hadrian Borcea, medic-şef la UPU-SMURD Bihor. I-a urmat dr. Carmen Pantiş, medic anestezist la secţia de terapie intensivă, tot de la Spitalul Judeţean.

Istoricul cu rezultate al procesului de tranplant de la Oradea, datează din 2008. În 26 ianuarie 2008, la Spitalul Judeţean Oradea s-a realizat cu succes prima recoltare de ficat, rinichi, cornee, țesuturi osoase și tendoane, de la un pacient de 15 ani, victimă a unui accident rutier, diagnosticat cu moarte cerebrală după 24 ore de la internare.

În anul 2008 au fost diagnosticați 12 pacienți în moarte cerebrală şi s-a facut prelevarea de organe de la şapte pacienți. În 2009, la Judeţean au fost identificaţi 29 de donatori potenţiali şi au fost 13 donatori reali. În 2010 au fost 39 donatori potenţiali, dar 18 donatori reali, iar anul trecut – 63 donatori potenţiali şi 22 pacienti reali. Anul acesta, până miercuri, 26 septembrie 2012, 42 de oameni au intrat în moarte cerebrală şi au fost potenţiali donatori, dar numai 15 au devenit donatori reali.

Practic, din 2008 şi până acum, în septembrie 2012, la Judeţean Oradea au fost identificaţi 185 de potenţiali donatori şi 75 de donatori reali.

Diferenţa dintre donatorii potenţiali şi donatorii reali rezidă din analizele ce se fac în timpul procesului de diagnosticare. Nu orice om aflat în moarte cerebrală poate deveni donator. De pildă, cei depistaţi cu virusuri hepatice ori alte afecţiuni transmisibile, cronice etc nu pot deveni donatori, chiar dacă familiile lor ar accepta donarea de organe.

Cu toate acestea, prin interesul voluntar arătat de medicii de la Judeţean pentru salvarea de vieţi omeneşti, Bihorul a dat din 2008 încoace cele mai multe şanse de viaţă românilor aflaţi în pragul morţii. Cei 75 de bihoreni morţi, de la care au fost prelevate organe şi şesuturi au salvat sute de oameni, necunoscuţi, care au aşteptat cu sufletul la gură să aibă şansă la transplant, singurul leac pentru ca ei să mai trăiască.

La ceas de bilanţ, prezentat vineri dimineaţă la Bucureşti, la un congres de specialitate (Romtransplant, organizat de reputaţii experţi Irinel Popescu şi Mihai Lucan) aflat la a opta ediţie, doctorii implicaţi în procesul de transplant de la Judeţean Oradea au adus iar omagiu profund familiilor îndoliate care au dat dovadă de iubire supremă în cel mai crunt moment al vieţii lor.