Ana Rădulescu, șefa Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), a acceptat să răspundă întrebărilor redactorului BIHON.rocu privire la demersurile autorităților, la posibilitatea revenirii unor persoane în Bihor și la modul în care ar putea continua activitatea în locațiile respective.
Răspunsul ANPDPD este că, în acest moment, nu se pune problema autorizării activității care a funcționat în trecut, ci a identificării unor servicii sociale care să poată fi dezvoltate și licențiate legal.
„Ca urmare a mandatului primit din partea domnului ministru Dragoș Pîslaru, ANPDPD lucrează la identificarea serviciilor sociale care pot fi dezvoltate și licențiate în locațiile în care domnul Pașca dorește să își continue activitatea”, a declarat Ana Rădulescu pentru BIHON.ro.
Potrivit acesteia, există deja o colaborare cu Pașca, care și-ar fi exprimat disponibilitatea de a face modificările necesare pentru ca serviciile să poată funcționa în condițiile prevăzute de lege.
„Nu discutăm despre autorizarea activității care a existat până acum. Nu punem pur și simplu o licență peste ceea ce a fost. Domnul Pașca ne-a transmis foarte clar că dorește să continue să ofere sprijin persoanelor care nu au familie și pentru care soluțiile de sprijin existente la nivelul sistemului social sunt insuficiente sau dificil de identificat. Tocmai de aceea analizăm ce servicii pot fi dezvoltate și în ce condiții acestea pot funcționa legal, în baza noului Nomenclator al serviciilor sociale”, a subliniat șefa ANPDPD.
Nu Pașca este cel care trebuie „licențiat”
Ana Rădulescu a explicat și ce presupune concret sprijinul oferit de autorități. Nu este vorba despre acreditarea sau licențierea lui Pașca în calitate de persoană fizică, ci despre organizațiile cu care acesta colaborează și care ar putea deveni furnizori acreditați de servicii sociale.
„Discutăm despre organizațiile cu care dânsul colaborează și care pot deveni furnizori acreditați de servicii sociale. Serviciile pe care acestea intenționează să le dezvolte vor trebui, la rândul lor, să îndeplinească toate condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi licențiate”, a precizat Rădulescu.
În acest proces, ANPDPD urmează să identifice împreună cu cei implicați ce tipuri de servicii sunt necesare, ce modificări trebuie făcute și care sunt pașii pentru funcționarea legală a acestora, în baza noului Nomenclator al serviciilor sociale.
Șefa ANPDPD spune că nu există o decizie prin care persoanele relocate să fie trimise înapoi la Pașca. Discuția a pornit, pe de o parte, de la solicitarea acestuia de a continua activitatea, iar pe de altă parte, de la situația concretă a persoanelor afectate.
Ana Rădulescu, șefa ANPDPD
„Nu există o decizie ca persoanele să se întoarcă la domnul Pașca”, a precizat Ana Rădulescu.
Aceasta a arătat că unele persoane au locuit ani de zile în respectivele case și chiar au domiciliul acolo. În alte cazuri, persoane aflate în situații de vulnerabilitate financiară și socială și-au exprimat dorința de a reveni în Bihor. Există și situații în care Pașca sau soția acestuia sunt tutori ai unor persoane.
În opinia conducerii ANPDPD, fiecare situație trebuie analizată separat.
„Vorbim despre persoane adulte, care au libertatea de a decide pentru ele însele și ale căror opțiuni trebuie respectate. Responsabilitatea noastră nu este să decidem în locul lor, ci să le ascultăm și să ne asigurăm că sprijinul de care au nevoie le este oferit în condiții legale, sigure și cu respectarea drepturilor lor”, a spus Rădulescu.
Șefa ANPDPD a insistat asupra unui principiu: „Nu putem să îi întrebăm pe oameni ce își doresc și apoi să ignorăm răspunsul lor”. Asta nu înseamnă însă că toate persoanele vor reveni în locațiile din care au fost relocate. O eventuală revenire ar putea avea loc doar în condițiile existenței unui serviciu legal, licențiat și sigur, adaptat nevoilor fiecărei persoane.
„Statul nu spune că la domnul Pașca le-ar fi mai bine”
Întrebată de BIHON.ro dacă această abordare înseamnă, într-un fel, că statul admite că persoanele respective ar putea fi mai bine înapoi la Pașca, după scandalul și intervențiile autorităților din urmă cu mai bine de trei ani, Ana Rădulescu a respins această interpretare.
„Nu. Statul nu spune că «la dl. Pașca le-ar fi mai bine» și nici demersul pe care îl facem acum nu poate fi interpretat în acest sens”, a declarat aceasta.
Rădulescu a făcut o delimitare între ancheta penală și responsabilitatea actuală a ANPDPD.
„Intervenția DIICOT și ancheta penală țin de competența organelor judiciare. ANPDPD nu se pronunță asupra anchetei penale, iar ceea ce facem acum nu validează și nu invalidează intervenția organelor judiciare”, a explicat șefa Autorității.
În schimb, spune aceasta, autoritățile trebuie să se concentreze asupra oamenilor și asupra soluțiilor care pot fi construite pentru ei. Faptul că anumite persoane își doresc să revină nu reprezintă, în opinia ANPDPD, o validare retroactivă a modului în care au funcționat locațiile.
„Înseamnă însă că vocea acestor persoane trebuie ascultată și luată în considerare”, a spus Ana Rădulescu.
Dacă în una dintre locații va putea fi dezvoltat un serviciu licențiat sau o soluție de locuire incluzivă, cu personal, sprijin și respectarea standardelor de calitate, iar o persoană își dorește să revină și soluția răspunde nevoilor sale, această variantă ar putea fi analizată.
„Asta nu înseamnă că rescriem ceea ce s-a întâmplat și nici că anticipăm concluziile unei anchete penale”, a concluzionat șefa ANPDPD.
Ideea centrală transmisă de Autoritate este că eventualele soluții nu vor fi stabilite „la pachet”, pentru toate persoanele relocate, ci individual, în funcție de situația, voința și nevoile fiecăreia.
„Nu luăm o decizie pentru un grup de oameni. Construim soluția potrivită pentru fiecare persoană”, a transmis Ana Rădulescu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!