Profesorii bihoreni au participat la zece dintre cele 31 de pichetări desfășurate în ultimele luni la Ministerul Educației, iar nemulțumirile lor sunt departe de a se fi încheiat. Liderul Sindicatului Liber din Învățământ Bihor, Flaviu Zancu, spune că măsurile recente au vizat aproape exclusiv personalul didactic și că profesorii se îndreaptă către o nouă grevă generală: „În urma acestor pichetări, am avut trei întâlniri. Una cu premierul, în care ni s-a spus că ne înțelege revendicările, dar, din cauza constrângerilor bugetare, trebuie strânsă cureaua. I-am spus că înțelegem nevoia de măsuri, dar acestea trebuie aplicate de sus în jos, nu invers. Până acum, suntem singurii afectați. Cu administrația și magistrații sunt tergiversări, iar tăierile de la ministere încă nu s-au realizat. În perioada următoare vom transmite chestionare, pentru a decide pașii pe care-i vom face. Cred că totul va conduce la o nouă grevă generală”.

200 de posturi de suplinitor au dispărut peste noapte în Bihor

Creșterea normei didactice cu două ore nu a fost o măsură minoră. „E greșit să iei numărul total de ore și să-l împarți la profesori pentru a obține o medie, deoarece nu toți au 18 ore; de exemplu, educatoarele au 25”, explică Zancu. Modificarea a venit imediat după mișcările de personal, iar planurile fiecărui cadru didactic au trebuit schimbate cu adăugarea a încă două ore. În cazul învățătorilor s-a inventat soluția orelor remediale, însă la educatoare nu mai puteau fi adăugate ore, pentru că aveau deja norma completă. Consecințele au căzut cel mai greu pe suplinitori. În școli cu 20 de titulari și trei suplinitori, orele suplinitorilor au fost redistribuite, iar mulți profesori au ajuns să predea discipline pentru care nu erau specializați. „În Oradea nu este atât de grav, dar în mediul rural sunt multe astfel de cazuri. La nivel național au dispărut 14.000 de posturi de suplinitori, iar în Bihor sunt în jur de 200. În acest fel, calitatea educației a scăzut și mai mult”, spune Zancu.

Situația salarială s-a deteriorat și ea. „Veniturile s-au diminuat, chiar dacă salariul a rămas același, pentru că se muncește mai mult pentru aceiași bani”, explică liderul sindical. În plus, un control al Curții de Conturi la Ministerul Educației a descoperit o neconcordanță în EduSal privind sporul neuropsihic de 10%. Anterior, acesta se calcula la salariul de bază, care includea gradația de merit, dirigenția și sporurile pentru școli speciale, considerate parte a salariului de bază. Noua regulă îl raportează strict la salariul de bază, fără aceste componente. „Așa au dispărut între 50 și 200 de lei din salariul fiecărui profesor, în toată țara”, spune Zancu.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit încă din 2021 (Decizia nr. 7/2021) că gradația de merit (25%) și dirigenția (10%) nu sunt adaosuri, compensații sau sporuri, ci fac parte din salariul de bază. Ele reprezintă chiar munca prestată, nu un plus acordat peste aceasta.

Pe lângă creșterea normei, a crescut și numărul de elevi în clasă. „Avem 48 de școli în Bihor cu clase de 30-34 de elevi, când înainte erau 26. Asta afectează mult calitatea învățământului”, explică Zancu. Situația se complică prin integrarea copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) în aceste clase, deja încărcate. „Noi, ca profesori, nu am fost pregătiți să lucrăm cu ei. Când sunt mai mulți într-o clasă, trebuie să ne ocupăm de ei fără să-i marginalizăm, dar de multe ori se poate lucra doar individual. În felul acesta, ajungem, inevitabil, să-i marginalizăm pe ceilalți. Iar unii copii cu CES au probleme serioase și nu e nici în interesul lor să fie acolo.”

Zancu subliniază că și comasarea școlilor, gândită ca o economie, a redus calitatea învățământului. Clasele au devenit mai aglomerate, iar economiile s-au anulat prin creșterea numărului de directori adjuncți necesari pentru școlile astfel mărite.

„E singurul ministru pe care l-am văzut să își acuze oamenii pe care îi reprezintă”

Referitor la afirmația ministrului Educației, Daniel David, că lipsa de pregătire a cadrelor didactice ar fi de vină pentru analfabetismul funcțional al elevilor, Zancu spune că este o dovadă că ministrul nu înțelege realitățile învățământului românesc: „Este singurul ministru pe care l-am văzut să își acuze oamenii pe care îi reprezintă. E ușor să pui o etichetă fără să cunoști substratul. În UE se lucrează după alte programe, alte curricule, iar copiii sunt obișnuiți cu acestea. Am discutat cu colegi din școlile în care s-au dat aceste teste. Mi-au spus că cei mai slabi din școală au dat testul. Rezultatele obținute nu reflectă realitatea din școlile românești. La fel am putea spune că și domnul ministru este un analfabet funcțional, pentru că nu înțelege problemele învățământului. I se spune de fiecare dată, dar el merge doar în direcția pe care o vede el. Am impresia că suntem o masă de manevră pe care fac experimente psihologice. Acum vine și ne spune că plata cu ora a fost prost gândită, trebuie modificată. Degrevarea directorilor a fost prost gândită, trebuie modificată. Creșterea numărului de elevi la clasă a fost prost gândită, dar măsurile ne-au constrâns. Toate aceste măsuri au fost luate cu hei-rup, fără să se studieze atent impactul. Trebuie să analizăm cauzele pentru care învățământul a ajuns în această situație. Slaba finanțare, programa încărcată, școlile pline, toate contribuie la probleme. O finanțare mai bună ar rezolva o parte dintre ele, ar atrage cadre mai bine pregătite și ar îmbunătăți infrastructura școlară.”

Zancu adaugă că, pe lângă finanțare, ar fi necesare programe revizuite și mai aerisite: „Programele se fac la Institutul de Științe ale Educației, unde sunt oameni care nu au mai lucrat în învățământ de zeci de ani. Colegii de la liceele silvice au cărți din 1960. De atunci nu s-a mai editat nimic. Și acest lucru se reflectă în calitatea educației”.

Salariile liderilor de sindicat nu sunt „nesimțite”

Liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, câștigă anual, conform presei naționale, 285.000 lei net, adică aproximativ 23.800 lei pe lună, echivalentul a circa 52 de burse de merit pentru elevi. Flaviu Zancu susține însă că aceste venituri nu sunt exagerate:

„Veniturile liderilor de sindicat provin din salariile de profesori de la școli, cel de la sindicat și alte venituri, dacă fac parte din comisii sau proiecte. Dacă se scad banii din comisii și proiecte, sumele nu sunt exagerate. Volumul de muncă este mare, iar problemele zilnice necesită rezolvare imediată. Nu consider că salariile sunt exagerate când 15-16.000 de lei este salariul unui inspector general.”

Sindicatul Liber din Învățământ Bihor oferă membrilor săi beneficii precum: asigurare de viață, ajutoare sociale în caz de boală, la naștere, adopție, căsătorie, deces, recuperare medicală, decesul părintelui și reduceri la parteneri comerciali. Pachetele ajută membrii să amortizeze măcar parțial cotizația lunară, modică, de aproximativ 50 de lei. În plus, sindicatul dispune de avocați care îi reprezintă pe profesori în diverse procese.