O expoziţie ce scoate în evidenţă 12.000 de ani de înscrisuri şi însemne moştenite, regăsite în tot spaţiul carpato-danubiano-pontic, văzut ca Vatra Vechii Europe. O idee inspirată de colecţia etnografică a profesorului Alexandru Sanislav. Rolul expoziţiei este acela de a arăta generaţiilor tinere, şi nu numai, cum, de fapt, portul popular românesc este încărcat de simboluri religioase extrem de vechi. „În liceu, între primele lecţii aveam literatură populară, folclor. Iar acolo ni se spunea: «ţăranul român, în dragostea lui pentru frumos şi-a împodobit costumul, şi-a sculptat stâlpii pridvorului şi ai casei…» Este o minciună, un fals ticălos, pervers chiar. De ce? Pentru că, pe de o parte îl împăunează pe român ce sensibil e el, ca să-i ascundă cea mai importantă particularitate a tradiţiei lui: sacralitatea. Lucru firesc pentru ideologia comunistă, ateistă. Trist este că urmările acestei propagande nenorocite durează până în zilele noastre. Asta este o mare tristeţe. Că îşi permit cântăreţi să-şi pună tot felul de prostii în cap şi să comande flori, floroaie şi alte minuni pe costumul popular. Apar la televiziune cântăreţi şi cântăreţe îmbrăcate în costume pe care niciun ţăran nu le-a purtat vreodată. Dansează dansuri pe care niciun ţăran nu le-a dansat vreodată”, se revoltă prof. Sanislav, văzând cum românilor li se ascunde adevăratul filon strămoşesc.
„Templu la purtător”
Alexandru Sanislav ţine să-l parafrazeze pe prof. Ioan Sorin Apan, cel care vedea costumul popular românesc ca fiind „un templu la purtător”.
Un simbol străvechi – jumătate de romb, romb, jumătate de romb – de care vorbesc mai mulţi autori antici, se regăseşte şi azi pe costumele populare, pe ştergare, chiar pe porţi şi, în zona Muscelului este numit „ţâţânile lumii”.
Vernisajul expoziţiei, de luni seara a beneficiat de prezenţa criticului de artă Ramona Novicov şi a arheologului Călin Ghemiş.
Profesorul Alexandru Sanislav a primit la galerie, marţi şi aşteaptă şi azi elevi, în cadrul săptămânii “Şcoala altfel”. Profesorul îşi doreşte să conştientizeze cât mai mulţi tineri de încărcătura spirituală a moştenirii pe care neamul românesc trebuie s-o ducă mai departe, scoţând-o în evidenţă şi valorizând-o, ca reper axial al românismului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!