În opinia senatorului Adrian Hatos, raportul final al implementării Programului-pilot „Masă caldă în anul școlar 2021-2022” (https://www.edu.ro/sites/default/files/Raport_final_MASA_CALDA_2021_2022.pdf) a urmărit mai degrabă elemente de proces, cum ar fi realizarea achizițiilor, livrarea către elevi a pachetelor alimentare, resursele umane și plățile etc.), nu și de impact.

Senatorul orădean vrea să știe dacă prin acest program a fost modificată rata absenteismului, a abandonului școlar și dacă elevii și-au îmbunătățit cunoștințele și competențele, ori dacă starea de sănătate sau bunăstarea subiectivă a cunoscut ameliorări.

[eadvert]

„Dorim să știm dacă MEN are în intenție realizarea unei evaluări serioase, corespunzătoare standardelor actuale în domeniu, a impactului programului «Masă caldă în școli» și a altor programe de acest tip. Pe de altă parte, rog să ni se comunice în scris care sunt planurile MEN pentru a institui practici și proceduri de evaluare corectă a diverselor programe și proiecte pe care le implementează, astfel încât să avem date solide privind eficacitatea și eficiența acestora”, sunt două dintre interpelările senatorului orădean.

Adrian Hatos este de părere că evaluările Ministerului Educației „sunt lacunare și par a se baza pe estimări greu de verificat și nesistematice realizate de personalul din teren cu privire la evoluția absenteismului pe un mecanism de tip «înainte-după»”.

„Procedura standard în practica internațională de evaluare consistentă, validă și de încredere, a impactului net al proiectelor de tipul «Programului-pilot» «Masă caldă» «în școli» presupune comparație între loturile de intervenție și grupuri/loturi de control, utilizând diverse proceduri și analize statistice adecvate, și doar în cazuri excepționale o comparație de tip înainte vs după. Pentru referință, poate fi consultat un ghid simplu de la Banca Mondială: https://documents1.worldbank.org/curated/en/475491468138595632/pdf/382680Impact1e10experience01PUBLIC1.pdf”, a sugerat Adrian Hatos.

În raportul Ministerului Educației se poate descoperi că, în județul nostru, din cele patru școli selectate în proiectul-pilot, una singură (Școala Gimnazială „Puiu Sever” din Ineu) nu a reușit să asigure hrana elevilor la școală, din cauza licitației contestate. În program au fost cuprinde alte trei școli, însumând 937 de elevi: Liceul Tehnologic Felix, Colegiul Tehnic „Ioan Ciordaş” și Şcoala Gimnazială nr. 1 Ciumeghiu.

Unde-s banii?

O altă întrebare adresată ministrului Educației se referă la plata personalului din cadrul inspectoratelor şcolare cărora le sunt delegate atribuţii şi responsabilităţi în vederea realizării investiţiilor PNRR.

Gestionarea coerentă şi corectă a investiţiilor şi/sau reformelor finanţate prin PNRR trebuie să fie un deziderat pentru toţi cei implicaţi în această activitate, este de părere senatorul PNL.

Evidențiind instrucțiunea nr. 1/17.02.2023 privind plata personalului din cadrul Inspectoratelor cărora le sunt delegate atribuţii şi responsabilităţi în vederea realizării investiţiilor PNRR aflate în sarcina Ministerului Educaţiei, Adrian Hatos o întreabă pe Ligia Deca despre motivele pentru care nu se permite fracționarea posturilor personalului implicat în acest program.

„Conform alin. 1 al art. 1 din instrucţiune, «Inspectoratele Şcolare Judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti nominalizează, prin decizie, personalul implicat […] în limita a 7 posturi, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor, cu modificarea corespunzătoare a fişei postului». Deşi instrucţiunea face referire la posturi şi nu la persoane, modulul aferent din aplicaţia EduSal permite plata pentru 7 persoane. Stimată Doamnă Ministru, având în vedere restricţiile impuse de aplicaţia EduSal precum şi prevederile articolului amintit mai sus, vă întreb care sunt motivele pentru care nu se permite fracţionarea celor 7 posturi?”, a chestionat senatorul Adrian Hatos.