Cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Iei, Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” și Centrul de Cultură al Județului Bihor, vernisajul expoziției „Șezătoarea de la muzeu”. Evenimentul va avea loc vineri, 23 iunie, la Muzeul Memorial „Aurel Lazăr” (str. Aurel Lazăr, nr. 13, Oradea), de la ora 17.00.

În cadrul vernisajului, momentele muzicale folclorice vor fi susținute de grupul vocal Lioara, al Școlii de Arte „Francisc Hubic” – Centrul de Cultură al Județului Bihor și de Andreea Făt, studentă la Facultatea de Arte, specializarea Muzică, din cadrul Universității din Oradea- În timpul momentului muzical se vor împleti tradiționalele cununi de Sânziene. Expoziția va rămâne deschisă pentru public timp de o lună.

Proiectul de educație muzeală „Șezătoarea de la muzeu” s-a desfăşurat începând cu luna noiembrie 2022. În cadrul atelierelor s-au confecţionat cămăși bihorene, coordonataorele atelierelor fiind dr. Florina Buda, medic, și dr. Simona Bala, muzeograf la Secția de Etnografie a Muzeului Țării Crișurilor. Întâlnirile s-au desfășurat lunar, doar în luna iunie având loc două întâlniri, a doua constituind-o finalizarea proiectului, prin organizarea unei expoziții cu creațiile realizate.

Timp de opt luni s-a format un grup de 40 de persoane, dintre care 28 au reuşit să finalizeze proiectul sau să se apropie de finalizarea lui, spune dr. Simona Bala, printre participante fiind și două țesătoare care și-au țesut pânza cămășilor. Unii participaţi au reprodus două sau chiar trei cămăși diferite. La proiect au colaborat şi patru creatoare din județul Sălaj, din grupul Şezătoare Silvania.

„Pentru a păstra nota de autenticitate și arhaism, am adus în atenția publicului interesat piese datate între 1876-1930, ce provin din sub-zona etnografică Roșia-Pietroasa, caracterizată prin conservatorism, ceea ce a determinat păstrarea portului tradițional bihorean până spre mijlocul secolului XX, atât în ce privește costumul femeiesc, cât și cel bărbătesc. În societatea tradițională, cămașa era considerată «casă a trupului», «învelișul cel mai intim al corpului uman» astfel că o înzestrau, o împodobeau cu elemente ce aveau în același timp și rol de apărare, de protecție a corpului, dar care, prin modalitatea de redare, satisfăceau și cerințele estetice. Nu întâmplător regăsim pe fiecare dintre cele cinci cămăși reproduse în cadrul acestui proiect, motive ornamentale simbolice protective, precum masa raiului, prescura, crucea, pristolnicul, dar și motive din sfera vegetală sau zoomorfă: bradul, spicul, floarea sau coarnele berbecului, cu scopul de a primi din sănătatea, din fertilitatea și din belșugul acestor elemente”, explică dr. Simona Bala.

Proiectului va continua cu o nouă ediție, în care se dorește aducerea la lumină a vechilor cămăși din zona etnografică Crișul Repede, cămăși care conservă două tipuri diferite de croi, ce coexistau în a doua parte a secolului XIX.

[eadvert]