În acest context, am discutat cu doamna dr. Paula Marian, medic primar pediatru și specialist în pneumologie pediatrică la Spitalul Județean din Oradea, despre măsurile esențiale de prevenție, importanța unui sistem imunitar puternic, diferențele dintre o răceală comună și o infecție respiratorie gravă, precum și despre criteriile care impun un consult medical de specialitate.

Totodată, dr. Paula Marian a explicat când este necesară administrarea antibioticelor, ce rol joacă somnul și activitatea fizică în menținerea sănătății copiilor și care sunt pașii corecți pentru revenirea în colectivitate după o îmbolnăvire.

Cel mai bun mod de prevenire a îmbolnăvirilor rămâne consolidarea sistemului imunitar. Potrivit specialistului, acesta poate fi întărit printr-un stil de viață echilibrat, care să includă odihnă adecvată, hidratare optimă, evitarea excesului de zahăr (acesta fiind un factor favorizant al dezvoltării infecțiilor în organism), activitate fizică în aer liber și o alimentație bogată în vitamine, în special vitamina C.

De asemenea, igiena corespunzătoare, inclusiv spălarea frecventă a mâinilor și aerisirea încăperilor joacă un rol esențial în prevenție. În ceea ce privește nutriția, medicul recomandă un consum ridicat de fructe și legume, în special citrice, surse importante de vitamine.

„Vitamina D are un rol crucial în sănătatea respiratorie. Testarea nivelului acesteia poate evidenția valori scăzute, iar corectarea lor îmbunătățește activitatea sistemului imunitar respirator. Recomand, de asemenea, administrarea de vitamina C, echinaceea, cătină cu miere (pentru copiii care nu au intoleranțe), precum și consumul de ceaiuri din mentă, mușețel, tei, fructe de pădure și echinaceea. De asemenea, există opțiuni de imunizare cu scheme personalizate, care se adresează fiecărui copil în mod individual în urma unei anamneze și a unor investigații de specialitate”, explică medicul.

Rolul somnului și al activității fizice

Somnul joacă un rol esențial în prevenția îmbolnăvirilor și recuperarea organismului.

„Copiii au nevoie de un număr adecvat de ore de somn. Cei mici, care frecventează colectivitățile, ar trebui să aibă un somn suficient. Procesele de regenerare imunitară au loc în intervalul 21:00-22:00, 22:00-02:00, iar privarea de somn afectează capacitatea de apărare a organismului”.

De asemenea, activitatea fizică în aer liber este recomandată, chiar și în sezonul rece, exceptând zilele cu vânt puternic, ploaie sau burniță.

„Îi încurajez pe părinți să își ducă copiii la munte, la săniuș, și să îi expună la razele solare pentru o mai bună absorbție a vitaminei D, care susține sistemul imunitar”, adaugă dr. Paula Marian.

Diferențierea dintre o răceală comună și o infecție respiratorie severă este esențială pentru a decide momentul în care este necesară prezentarea la medic. Răceala comună se manifestă prin tuse, rinoree, durere în gât, apatie, lipsa poftei de mâncare și febră ușoară, simptome care durează aproximativ 5-7 zile. Pe de altă parte, agravarea unei viroze, printr-o suprainfectare bacteriană, poate determina febră ridicată, dificil de controlat cu antitermice, dar și o tuse frecventă și severă, însoțită de semne de insuficiență respiratorie.

„Copilul va începe să respire foarte des, aripioarele nazale se lărgesc, va avea fie o paloare, fie o roșeață accentuată a feței, va fi cu apatie marcată sau din contră, foarte agitat. De asemenea, va avea un balans toracoabdominal ori tiraj intercostal sau subcostal, ceea ce va duce la necesitatea de prezentare cât mai urgentă la medic, pentru evaluare și tratament de specialitate”, avertizează specialistul.

Tusea

Tusea este unul dintre cele mai frecvente simptome ale infecțiilor respiratorii și poate persista între cinci și șapte zile în bolile acute, în unele cazuri până la 14-21 de zile postinfectios. De obicei, tusea este prezentă inclusiv în rinofaringită, adică banala răceală. Secrețiile acumulate irită faringele și conduc ulterior la tuse. Aceasta nu ar trebui să îi îngrijoreze pe părinți, fiind un curs firesc al bolii, pe perioadă limitată în boala acută.

Dacă episoadele de tuse sunt frecvente, foarte accentuate și asociază febră mare și dificultăți respiratorii, consultul medical devine obligatoriu.

Tusea are două caractere: sec și umed. Cea seacă este frecventă și epuizantă, specifică infecțiilor virale sau astmului bronșic. Cea productivă este mai redusă ca frecvență și are drept scop eliminarea mucozităților, aceasta poate indica bronșită sau pneumonie. O tuse hemoptoică, cu urme de sânge, poate fi semnul unor afecțiuni grave, precum tuberculoza, iar o tuse mucopurulentă poate indica o infecție a căilor respiratorii inferioare. Acestea sunt criterii de gravitate ale tusei, care necesită evaluare clinică, imagistică și investigarea secrețiilor prin analize de specialitate.

Măsuri de igienă

Respectarea unor măsuri riguroase de igienă este esențială în sezonul rece. Igiena corporală zilnică, spălarea mâinilor, îngrijirea cavității bucale și schimbarea hainelor și a lenjeriei contribuie semnificativ la prevenirea infecțiilor.

„În cazul febrei înalte, copiii transpiră abundent și este necesară schimbarea hainelor mai frecvent”, precizează medicul.

Administrarea antibioticelor

Administrarea antibioticelor trebuie realizată exclusiv la recomandarea medicului, pentru a evita utilizarea abuzivă și apariția rezistenței bacteriene.

„Antibioticele sunt necesare doar în infecțiile bacteriene, cum ar fi pneumoniile sau bronșitele bacteriene. Majoritatea infecțiilor respiratorii la copii sunt de origine virală, iar administrarea antibioticelor fără o justificare clară poate fi dăunătoare”.

Dacă după trei sau patru zile, simptomele respiratorii persistă, tusea se accentuează progresiv, poate fi însoțită sau nu de febră, iar copilul își pierde pofta de mâncare. Dacă tratamentul administrat anterior nu a dat rezultatele așteptate, există suspiciunea unei suprainfectări bacteriene. În această situație, se impune evaluarea medicală pentru a decide necesitatea unui tratament antiinfecțios, administrat pe durata necesară eliminării infecției.

Revenirea în colectivitate după o infecție respiratorie trebuie realizată doar după un consult medical.

„Medicul va face o evaluare, va oferi recomandări pentru recuperare și va elibera un aviz epidemiologic, care atestă că micuțul nu mai este contagios. Copilul trebuie să fie afebril și fără simptome precum tuse severă sau rinoree”.

Dr. Paula Marian postează informații utile pentru părinți pe pagina de Facebook „Cabinet de pneumologie pediatrică și pediatrie – Dr. Paula Marian”, unde oferă sfaturi despre prevenția și tratamentul afecțiunilor respiratorii la copii, explicații privind simptomele care necesită atenție medicală și recomandări pentru întărirea imunității celor mici. De asemenea, părinții pot găsi pe această pagină răspunsuri la întrebări frecvente legate de îngrijirea copiilor în sezonul rece, gestionarea episoadelor de tuse sau febră, precum și informații despre cele mai recente măsuri epidemiologice.