Marţi s-au încheiat seminariile de informare organizate de unitatea de implementare a proiectului „Evaluarea stării de conservare a biodiversităţii din cadrul sitului Platoul Vaşcău” (ROSCI 0200), în vederea elaborării planului de management conservativ şi durabil specific siturilor Natura 2000, în comunităţile locale din Cărpinet, Vaşcău, Sălişte de Vaşcău (din Bihor), Zimbru şi Dezna (din Arad).
În cadrul întâlnirilor care au reunit peste 150 de persoane, dar şi după aceste întâlniri, în spaţii publice din mai multe sate, s-a discutat despre speciile şi habitatele pentru care platoul carstic Vaşcău este declarat sit Natura 2000: peşteri şi avene, păduri de fag, patru specii de liliac şi trei specii de amfibieni. De asemenea, s-au adus în discuţie efectele viitoare ale existenţei acestui sit protejat asupra activităţilor economice din zonă.
Autorităţi şi săteni temători
„Autorităţile publice locale şi populaţia se tem de faptul că vecinătatea cu zona naturală le va aduce mai multe probleme decât beneficii. Aşa cum s-a întâmplat şi în alte zone, există posibilitatea ca industria extractivă a pietrei şi exploatarea forestieră să fie îngrădite o dată cu implementarea planului de management al sitului, ceea ce ar putea duce la grave probleme socio-economice”, a informat sociologul Mihai Deac din cadrul Universităţii Babes Bolyai (UBB) Cluj Napoca.
„În sit există comunităţi care depind de exploatarea de piatră ornamentală, activitate fără de care aceste comunităţi ar putea chiar să dispară căci oamenii rămaşi fără sursa lor de existenţă vor pleca în Italia, Spania sau alte destinaţii. Tuturor ne place natura şi ne dorim să o protejăm. Şi Situl Natura 2000 e important pentru ecologie, natură şi frumuseţe, dar trebuie ţinut şi de oamenii care trăiesc aici. Nu consider că există în acest moment un conflict între situl Natura 2000 şi comunitate. Dar dacă prin evoluţia lucrurilor, voi fi pussă aleg între lilieci şi oameni, o să aleg oamenii. Într-un astfel de moment nu aş ezita să spun că sunt mai importante activităţile umane. Sper că nu se va ajunge la aşa ceva, fiindcă piatra nu se scoate de lângă Peştera de la Câmpeneasa sau de lângă Izbucul Boia. Dealtfel, şi noi vrem să introducem avenul de la Câmpeneasa în circuitul turistic, avem şi un proiect câştigat la Guvern”, ne-a confirmat Gheorghe Ienciu, primar al Cărpinetului, poziţia pe care şi-a exprimat-o şi în faţa reprezentanţilor UBB Cluj Napoca. Aceştia din urmă spun că „acelaşi tip de temeri” a fost semnalat în majoritatea satelor din zonă. Însă specialiştii UBB Cluj Napoca (beneficiar al proiectului finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională) au dat asigurări că planul de management ce va rezulta după finalizarea proiectului va fi supus consultării la nivel local iar comunităţile vor avea un cuvânt de spus.
Doresc „coabitare”
„Cred că toţi cei cu care ne-am întâlnit au înţeles că deocamdată rolul nostru este doar acela de a evalua potenţialele ameninţări la adresa speciilor din teritoriu. Asta nu înseamnă automat că ele sunt în primejdie. Desigur, ne dorim cu toţii ca activităţile umane şi mediul natural să co-existe fără a fi afectate nici unele, nici altele. Pentru ca acest lucru să fie posibil pe termen lung, este nevoie să fie stabilite de comun acord unele reguli de conduită, sub forma unui plan de management conservativ al sitului.”, a mai transmis Mihai Deac, unul dintre reprezentanţii UBB Cluj Napoca la aceste întâlniri.
Citiți principiile noastre de moderare aici!