În natură, păsările de pradă se află în căpătul unui lanţ trofic, în ţesutul acestora adunându-se, în timp, cantităţi mari de substante toxice din mediul încojurator .

Zeci de ani de utilizare necontrolată a DDT şi a altor pesticide a avut ca efect o diminuare drastică a multor populaţii de păsări de pradă aducându-le pe unele în pragul dispariţiei.

Succesele dobândite de către şoimari în creşterea şi înmulţirea în captivitate a păsărilor de pradă au permis, începând cu sfârşitul anilor ‘60, sprijinirea regională a efectivelor păsărilor de pradă.

Cu toate acestea, puţinii şoimari din România se confruntă cu mari probleme. „Şoimăritul nu este lagalizat la noi în ţară. În toată Uniunea Europeană această artă a vânătorii este legalizată doar România şi Bulgaria nu s-a alineat încă. Toate aeroporturile din Europa au şoimari care se ocupă cu gestionarea păsărilor din zonele aeroporturilor dar la noi nu s-a gândit nimeni la aşa ceva ”, ne-a spus şoimarul Marcel Mocan.

Reabilitare

În afara protecţiei păsărilor de pradă, şoimarii acordă o atenţie deosebită reabilitării păsărilor de pradă rănite ajunse în mâna omului din diferite motive.

„Multe păsări se izbesc de geamuri, au aripile şi unghiile rupte. Chiar de curând am fost la Turda de unde am adus trei uli porumbari şi cinci vânturei roşii-şoimi, pe care i-am reabilitat”, spune Marcel Mocan. Şi toate acestea pe cheltuiala personală.
Cei doi şoimari bihoreni fac parte din Asociaţia Peregrinus- un grup de pasionaţi ai naturii şi îndeosebi ai păsărilor de pradă care înţelegând situaţia existentă referitoare la mentalitatea greşită a oamenilor cu privire la ele, şi presiunea tot mai mare la care populaţiile de răpitoare sunt supuse, au găsit în promovarea şoimăritului şi a cunoaşterii păsărilor de pradă un mod de a atrage atenţia lumii asupra frumuseţii lor, a rolului important de selecţioneri pe care acestea îl joacă în cadrul naturii, şi asupra faptului că pasarea de pradă, odată devenită aliat şi prieten, poate deschide uşa spre reintegrarea noastră, a oamenilor, în natură.

„Asociaţia din care facem facem parte doreşte să pună bazele şoimăritului la noi în ţară, ca o continuare a unei multiseculare tradiţii ale acestei activităţi cinegetice şi arte în acelaşi timp, care a existat şi a fost pusă la loc de cinste de către strămoşii nostri”, a concluzionat şoimarul bihorean.

Cei doi şoimari bihoreni au în prezent un hibrid de şoim sacru cu şoim peregrin inelat cu CITES înregistrat în baza de date de la APM, un mascul de uliu porumbar şi un uliu mexican Harris.

Acţiuni educative

Asociaţia a desfăşurat numeroase activităţi fiind prezentă în şcoli, grădiniţe şi licee. Prezentând pasărea de pradă din perspectiva corectă şi reală şi lăsând pe cei mici să interacţioneze în mod direct cu ea, să o observe, să o poată atinge, aceste lecţii interactive li se întipăresc în minte şi în suflet, contribuind decisiv mai târziu la formarea unei mentalităţi corecte referitoare la ele, la frumuseţea lor, la rolul ce îl au în cadrul naturii.

Şoimarii români sunt invitaţi an de an la expoziţii de profil în ţari traţiţii în şimărit. Anul trecut aceştia au fost în Qatar.