În deschiderea ediției a XVIII-a a Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, directorul Aurel Chiriac a apreciat că evenimentul a ajuns la apogeu motivând că prin oferta pregătită muzeografii anticipează “cum va arăta Muzeul în noul sediu, ca un centru cultural-științific viu”. Chiriac a mai subliniat că actuala ediție are invitați și din Vrsec (Serbia), un cor Italian venit și grație consulului onorific al Italiei de Nord precum și artiști de la Versailles, în frunte cu baritonul Vlad Crosman. Directorul Muzeului a explicat și că balaurul animatronic “invitat special” la această ediție sugerează balaurul din folclorul românesc care scoate flăcări și care introduce astfel publicul în expoziția dedicată focului. „Cu balaurul am pornit din poveste pentru a ajunge la realitate. Mulțumesc președintelui Consiliului Județean pentru prezența care îi dovedește sprijinul precum și colectivului Muzeului care așteaptă să își dea măsura valorii căci o dată în viață ai prilejul să reamenajezi un Muzeu”, a încheiat Chiriac.
Cine-s balaurii anti-mutare?
Președintele CJ, Cornel Popa a preluat, în cuvântul său, hiperbola balaurului ca obstacol în calea mutării Muzeului în noul sediu de la fosta Garnizoană.
“Sunt destui balauri pe traseul acesta sinuos și dificil. Dar avem datoria de a scoate la lumină această prestigioasă instituție care este apreciată de prea multă lume pentru a fi lăsată orfană”, a metaforizat Cornel Popa.
Întrebat ce împiedică, la modul concret, Muzeul să se mute măcar cu câteva secții în spațiile amenajate de la fosta Garnizoană, Cornel Popa ne-a răspuns că o recepție pripită a lucrărilor de la Selina ar fi putut intra în atenția DNA. “E o situație încâlcită din punct de vedere administrativ dar căutăm soluții. Tocmai ne consultăm cu arhitectul și sper ca în două săptămâni să pot oferi public vești bune”, ne-a declarat Popa. În context, directorul Chiriac ne-a reamintit că exponatele din colecțiile Muzeului pot fi mutate legal doar în condiții de securitate. “Noul sediu este gândit modern, să reziste 20 -30 de ani din punct de vedere muzeotehnic şi al calităţii patrimoniului expus”, a mai spus directorul gazdă.
În a doua parte, o serie de autori au prezentat ultimele apariţii la Editura Muzeului Ţării Crişurilor, cele trei anuare (Crisia, Biharea, Nymphea), cataloage de artă, dar şi două volume: “Relaţiile dintre Veneţia şi Transilvania în secolele XVI-XVII”, o extindere a tezei de doctorat a Florinei Ciure, şi “Studii de arheologie. In honorem Doina Ignat” (coordonat de Gruia Fazecaș).
Omagiată prin acest volum, Doina Ignat a vorbit cu multă însuflețire despre sacrificiile dar și satisfacțiile profesiei “vocație” de arheolog. “La întrebarea ce fac arheologii după pensionare nu pot să răspund decât că cercetări de arheologie”, a spus Doina Ignat amintind cum a găsit vârfuri de săgeți de silex vechi de 12.000 de ani lângă Chișcău, asemenea artefacte mai găsindu-se doar lângă Ceahlău și Bicaz.
Joi, de la ora 12, Zilele Muzeului continuă cu vernisarea, expoziției “Arta 1900 și Oradea. Secession-ul” la Muzeul Aurel Lazăr.
Citiți principiile noastre de moderare aici!