Sistemul medical românesc intră într-o nouă etapă de reformă. Odată cu aplicarea Legii pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, Guvernul promite o reașezare a întregului mecanism de finanțare, dar și o mai mare disciplină în utilizarea fondurilor. Noile reguli vizează atât medicii de familie, cât și ambulatoriile, spitalele, farmaciile și laboratoarele medicale.

Una dintre cele mai importante schimbări privește medicina de familie, unde finanțarea se va muta treptat de la plata per capita (în funcție de numărul pacienților înscriși pe listă) spre plata per servicii (în funcție de numărul de pacienți consultați). În anul 2026, structura va fi de 25% per capita și 75% pentru serviciile efectuate, iar din 2027, proporțiile se vor modifica la 20% și 80%.

„Modificarea nu este una chiar atât de importantă. Indiferent de câți pacienți avem pe listă, tot atâția vom putea consulta zilnic. Nu e ca și cum am putea consulta mai mulți pacienți, dar nu vrem. Oamenii vin când se îmbolnăvesc, nu când am dori noi”, a spus o doctoriță de familie care a preferat să-și păstreze anonimatul.

Părerea este împărtășită de mai mulți medici care consideră că datorită numărului mare de pacienți pe care îl au pe liste și a faptului că holurile cabinetelor medicale sunt mereu pline, lucrurile nu se vor schimba prea mult.

În paralel, se vor simplifica procedurile pentru deschiderea de puncte secundare de lucru, astfel încât medicii să poată acoperi zonele unde lipsa cabinetelor este o problemă cronică. Se va flexibiliza și programul de lucru, pentru a asigura asistență medicală în localitățile izolate.

Spitale plătite în funcție de complexitatea cazurilor

O altă schimbare importantă vizează ambulatoriile de specialitate, care vor primi mai mulți bani și vor deveni un filtru real pentru internările care nu sunt necesare.

„Este foarte bine că valoarea punctului per serviciu în ambulatoriu se va majora de la 5 la 6,5 lei începând cu 1 ianuarie 2026 și la 8 lei începând cu 1 ianuarie 2027. La fel este foarte bună și prioritizarea alocării resurselor financiare pentru cazurile acute și cele justificate clinic, în scopul reducerii timpilor de așteptare și al evitării agravării bolii”, susține managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, Gheorghe Carp, care a militat, în perioada în care a fost senator, pentru ca spitalele să fie plătite în funcție de complexitatea cazurilor.

Potrivit acestuia, noul sistem va scoate în evidență dotările și competențele medicale ale fiecărei unități, încurajând performanța și responsabilitatea în utilizarea resurselor.

Legea aduce și modificări importante în finanțarea spitalelor publice unde dispare plafonul pentru decontarea serviciilor de spitalizare de zi în cazul pacienților incluși în programele naționale de sănătate sau cu suspiciune de boală oncologică, indiferent dacă sunt sau nu asigurați.

„Toate modificările sunt bine-venite și vor îmbunătăți activitatea spitalelor. Ele recompensează performanța și oferă o șansă reală pacienților cu boli grave să beneficieze de tratament complet, fără limitări artificiale”, mai spune Gheorghe Carp.

Sancțiuni mai stricte

Noile prevederi includ și creșterea accesului pacienților la analize și investigații medicale. Laboratoarele spitalelor publice vor primi mai multe fonduri de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru a putea realiza un număr mai mare de analize gratuite, iar unele tipuri de analize, în special cele pentru pacienții oncologici, vor fi decontate integral, fără plafon.

În privința medicamentelor, se introduce un mecanism de acces rapid la tratamente inovatoare care nu sunt încă rambursate, cu monitorizarea atentă a eficienței terapeutice. Costurile acestor terapii vor fi împărțite între CNAS și producătorii de medicamente. În plus, începând cu trimestrul IV al anului 2025, producătorii vor contribui temporar, timp de un an, la un fond de solidaritate menit să majoreze bugetul pentru medicamente compensate și gratuite.

Guvernul anunță și măsuri mai dure de control al calității serviciilor medicale. Vor fi întărite verificările efectuate de CNAS, iar furnizorii care gestionează necorespunzător fondurile destinate pacienților vor fi sancționați mai strict.

Tot în spiritul simplificării, se schimbă și regulile privind cardul european de sănătate. Valabilitatea acestuia va crește la zece ani pentru pensionari, respectiv până la vârsta de 18 ani pentru copii. Economiile rezultate din reducerea frecvenței de emitere vor fi redirecționate către medicamente și servicii medicale acordate pacienților.

Prin toate aceste măsuri, autoritățile susțin că vizează o reașezare a sistemul sanitar pe principii de performanță, transparență și responsabilitate, o reducerea a birocrației și o apropiere a serviciilor medicale de nevoile reale ale pacienților.