Nimeni la Teatrul Regina Maria nu e dispus să returneze sumele pe care le-au încasat din 2009 încoace, doar pentru că cei de la Curtea de Conturi le consideră ca fiind necuvenite. Până la segregarea pe criterii etnice în două teatre, la Teatrul de Stat Oradea toţi angajaţii primeau un aşa-numit „spor de minoritate”, deoarece, teoretic, la teatru s-ar fi vorbit cu preponderenţă altă limbă decât cea română. Adică maghiara! O dată teatrul „spart” în două, la Teatrul Regina Maria nu se mai putea încasa acest spor de minoritate de care beneficiază orice instituţie teatrală de altă limbă din ţară. Inclusiv Teatrul German din Timişoara sau Teatrul Maghiar din Cluj. Urmare a acestui fapt, la Teatrul Regina Maria sporul a fost înglobat în salariu. Degeaba, Curtea de Conturi îl impută acum. S-a ajuns în instanţă, iar managerul Daniel Vulcu face demersuri la parlamentari pentru o amnistie fiscală. Actorii refuză să semneze angajamente de plată. Bunăoară, Sebastian Lupu nu pricepe de ce trebuie să plătească el „pentru incompetenţa altora”. Nu se ştie, încă, cine este depozitarul incompetenţei.
Segregarea teatrelor în Oradea a adus probleme cu Curtea de Conturi. Sporurile le sunt imputate acum inclusiv actorilor.
Recent, managerul Teatrului Regina Maria, Daniel Vulcu, îi notifica pe angajaţi, inclusiv pe actori, despre faptul că ar trebui returnaţi cei 83.000 de lei imputaţi încă anul trecut de către Curtea de Conturi, reprezentând un spor salarial de 10%, acordat din 2009 încoace, în cazul personalului administrativ, respectiv din 2011 – în cazul actorilor. Vulcu spune că a făcut acest lucru deoarece era obligat, dar Teatrul nu se conformează celor dispuse de Curte, contestând în instanţă prejudiciul, la Tribunal. De altfel, managerul Teatrului spune că angajaţii nu vor să semneze angajamente de plată, pentru restituirea sumelor. Aceasta ar însemna ca lunar să i se reţină din salariu 10%, bani ce ar fi returnaţi statului. Managerul admite că sunt angajaţi care ar avea de returnat chiar şi 8.000 de lei! Daniel Vulcu arată că cei de la Curtea de Conturi impută sporul de 10% pe care toţi angajaţii Teatrului de Stat îl primeau, până în 2011, când teatrul a fost segregat pe criterii etnice. Până atunci, toată lumea primea un aşa-numit „spor de minoritate”, prevăzut de lege şi justificat prin hârtii pe faptul că în Teatrul orădean s-ar fi vorbit preponderent limba maghiară! În 2011, când secţia română a devenit Teatrul Regina Maria, iar cea maghiară Szigligeti Szinhaz, la teatrul românesc sporul a fost înglobat în salariu, pentru a nu fi probleme ulterioare. Şi totuşi, problemele au venit, deoarece inspectorii Curţii de Conturi au contestat sporul acordat angajaţilor la secţia română încă din 2009!
Vulcu: Interpretare incorectă
Iată ce are de spus managerul Teatrului, Daniel Vulcu, despre situaţia creată: „Este un spor pe care eu îl consider discriminator. Aceasta deoarece un teatru în care se vorbeşte în altă limbă decât cea română, cu preponderenţă, are dreptul la un spor de 20%. Şi la noi a fost iniţial 20%, în 2009, apoi s-au retras 10% prin 2010. Iar în momentul în care s-a făcut despărţirea celor două teatre, sporul respectiv a intrat în salarizarea unică, la Teatrul Regina Maria. E adevărat că nu mai putea fi vorba despre acordarea unui spor de acest tip, deoarece acea prevedere cu folosirea unei alte limbi decât cea română nu mai este valabilă în Teatrul Regina Maria. Dar să zicem că am fi rămas împreună. Asta ar fi însemnat ca secţia română să nu poată depăşi niciodată secţia maghiară, deoarece acest fapt trebuia dovedit prin acte, cum că sunt mai multe spectacole în limba maghiară şi, implicit, încasări mai mari acolo. Or, la ora aceasta lucrurile se desfăşoară exact invers. Nu puteam rămâne în aceeaşi situaţie: adică să fim încadraţi ca teatru în care se vorbeşte preponderent în altă limbă decât cea română. Interpretarea lor nu este una corectă”, crede Vulcu. Managerul-actor spune că a făcut demersuri pe lângă deputatul PNL Ioan Cupşa, pentru iniţierea unei legi speciale, care să echivaleze cu o amnistie fiscală la teatrul orădean.
Contactaţi de JB, actorii Sebastian Lupu şi Richard Balint au confirmat faptul că nu vor semna vreun angajament de plată, prin care să returneze sumele imputate Teatrului de către Curtea de Conturi. Balint nu a vrut să facă şi alte comentarii, însă Sebastian Lupu şi-a justificat atitudinea. „Nu e o ilegalitate din partea actorilor că au primit niște sporuri. Sunt sporuri pe care nu le-am cerut. Noi, când ne-am reangajat la Teatrul Regina Maria aceste sporuri existau, practic nu puteam să ne angajăm altfel. Aceasta era oferta. Să plătim noi pentru incompetenţa altora?”, se întreabă Lupu, revoltat că şi nici până acum Statul Român nu le-a reîntregit actorilor, dar şi altor bugetari, salariile tăiate în urmă cu câţiva ani. „Sa ne dea ei cei 45% pe care ni i-au tăiat!”, cere Lupu. Actorul afirmă că dacă decizia Curţii de Conturi va fi menţinută de instanţă, va fi jale mare în familiile celor cu datorii la bănci şi care vor trebui să scoată din buzunar 5 – 7.000 de lei noi!
Dacă la Teatrul Regina Maria sunt probleme în urma dispariţiei „sporului de minoritate”, angajaţii Teatrului Szigligeti primesc în continuare acel spor, la care au dreptul legal. Totuşi, Curtea de Conturi a constatat probleme şi la Szigligeti, cu un prejudiciu ce-l depăşeşte pe cel de la Regina Maria. Instituţia condusă de managerul Czvikker Katalin are de returnat 101.000 de lei noi! Şi aici, s-a constatat că personalului de conducere şi de execuţie i s-a acordat sporuri ce depăşesc limita prevăzută de lege. Managerul teatrului maghiar nu a putut fi contactat.
La CJ s-a redus „pedeapsa”
Controlul Curţii de Conturi de la Consiliul Judeţean din 2013 s-a lăsat cu deranj nu doar la teatrele Regina Maria şi Szigligeti Szinhaz, ci şi la aparatul propriu al Consiliului Judeţean. Iniţial, Curtea de Conturi constata la CJ Bihor prejudiciu de 292.000 de lei noi. Inspectorii Curţii de Conturi au reflectat în raport cum s-a produs erori în evidenţa contabilă, cum CJ Bihor nu a încasat toate impozitele dinspre primării, dar şi lipsa unui audit intern, necesar unui management de calitate. De asemenea, au fost depistate nereguli la plata către diverse firme a lucrărilor de pe drumuri, executate în contul administraţiei judeţene. Contestaţia făcută de Judeţul Bihor la Bucureşti a micşorat, însă, consistent suma imputată. Astfel, 114.109 lei au fost anulaţi, până acum fiind recuperaţi de la CJ Bihor 50.188 lei, ne-a transmis purtătorul de cuvânt al instituţiei, Mircea Jacan. Alţi 127.949 lei reprezintă penalităţi stabilite prin instanţă şi care sunt curs în soluţionare. Rămâne de văzut cât va trebui să plătească administraţia judeţeană din această sumă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!