Cele 5 stații de monitorizare a calității aerului din județul Bihor nu au fost repuse în funcțiune, potrivit Agenției de Protecția Mediului Bihor (APM). Stațiile nu mai funcționează începând din iunie 2022, după ce a expirat contractul de achiziții servicii pentru acestea și APM nu mai are consumabilele necesare funcționării stațiilor.

„În conformitate cu procedurile de lucru aflate în vigoare la nivelul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), APM raportează lunar, către Agenția Națională pentru Protecția Mediului și MMAP, starea de funcționare a echipamentelor, defecțiunile existente, lipsa consumabilelor și, totodată, solicită fondurile necesare remedierii problemelor. Astfel, stațiile de monitorizare a calității aerului vor fi repornite după încheierea de către MMAP a unui nou contract de servicii pentru asigurarea mentenanței echipamentelor care compun RNMCA”, ne-a transmis Sanda Mirela Mercea, director executiv APM Bihor.

Jurnal bihorean a relatat în iunie 2023 despre faptul că stațiile sunt nefuncționale. Astfel, potrivit datelor furnizate atunci de Agenția de Protecția Mediului Bihor, Stația BH1 (tip urbană), amplasată la sediul APM Bihor, a fost oprită în data de 26 iunie 2022 și Stația BH2 (tip industrială, din Episcopia Bihor, a fost oprită la în data de 24 octombrie 2022. În Oradea mai este Stația BH3, din cartierul Nufărul. Alte două stații sunt amplasate în Țețchea , Stația BH4, și în zona Haieu, Stația BH5.

Aviz din partea Comisiei Europene

De altfel, pe 1 iunie 2023, Comisia Europeană a transmis un aviz motivat României, din cauză că nu monitorizează calitatea aerului. Trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement.

„Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat pentru neîndeplinirea sistematică a obligației de monitorizare a poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2004/107/CE și Directiva 2008/50/CE). Aceste directive impun statelor membre să înființeze o rețea de monitorizare pentru a evalua calitatea aerului înconjurător în ceea ce privește diferiții poluanți, în conformitate cu cerințele prevăzute în acestea”, se arată în comunicatul publicat în iunie, pe site-ul instituției.

Documentul subliniază că „este esențial ca standardele privind calitatea aerului care sunt consacrate în legislația UE să fie pe deplin puse în aplicare pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural”. „Pactul verde european, cu strategia sa de reducere la zero a poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană”, mai arată comunicatul de presă.

[eadvert]

De altfel, Comisia Europeană a mai transmis avertisemente țării noastre, pe această temă, în iunie 2017 și iulie 2019. „Deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice”, mai arată documentul citat.

În noiembrie, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere către trei state membre, printre care și România. „În ceea ce privește România, primul său Program Național de Control al Poluării Aerului, depus în 2023, nu include măsuri suficiente pentru a asigura reducerile de emisii necesare. Prin urmare, Comisia trimite scrisori suplimentare de punere în întârziere Luxemburgului, Poloniei și României, care au acum două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul instituției.

Aplicație pentru calitatea aerului, fără măsurători

Ministerul Mediului a anunțat, anul acesta, că a lansat aplicația CalitateAer care poate fi descărcată gratuit pe telefonul mobil. Prin accesarea aplicației se pot afla date legate de calitatea aerului, care la momentul lansării nu era măsurată de toate stațiile, din cauza că multe stații erau deja nefuncționale. Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului (RNMCA) cuprinde 148 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului şi 11 staţii mobile: 30 staţii de tip trafic, 58 staţii de tip industrial, 37 staţii de tip fond urban, 13 staţii de tip fond suburban, 7 staţii de tip fond regional, 3 staţii de tip EMEP.

Depășiri are valorilor normale

Potrivit APM Bihor, în ultimii doi ani, în perioada în care stațiile mai funcționau, au fost înregistrate mai multe depășiri ale valorilor normale, pentru poluanții monitorizați de stațiile APM. „Am luat în analiză datele de monitorizare din ultimii doi ani (2021 și 2022) și rezultă că au fost înregistrate depășiri în anul 2021 pentru polunatul pulberi PM10 la stațiile: BH1 (6 depășiri), BH2 (26 depășiri) și BH4 (3 depășiri), iar în anul 2022 tot pentru poluantul pulberi PM10 la stațiile: BH1 (3 depășiri), BH2 (2 depășiri)”, ne-a informat APM Bihor. De menționat că în 2022, de la jumătatea anului BH1 nu mai funcționa, iar BH2 din luna octombrie.