Salvați Copiii România atrage atenția că situația scoate în evidență nevoia unor reglementări mai clare, a unui acces mai larg la educație sexuală și propune introducerea educației pentru sănătate încă de la grădiniță.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2024, din totalul de 143.637 de nașteri înregistrate la nivel național, 13.018 aparțin adolescentelor cu vârste între 15 și 19 ani, iar 601 provin de la fete mai mici de 15 ani. Dintre acestea, 23 sunt deja la a doua naștere, iar o fată care nu a împlinit 15 ani a adus pe lume al treilea copil, a relatat Digi24.

Cele mai multe nașteri în rândul fetelor sub 15 ani s-au înregistrat în județele Mureș – 60, Bacău – 34 și Bihor – 31.

Harta privind numărul mamelor adolescente realizată în februarie 2026:

În categoria mamelor sub 19 ani, clasamentul este condus de Mureș (813 cazuri), urmat de Brașov (657), Dolj (568), Bihor (567) și Constanța (541). Municipiul București se află pe locul 14, cu 351 de nașteri provenind de la adolescente, potrivit unui comunicat transmis de Salvați Copiii România.

„Datele privind mamele minore reflectă consecințele directe ale unui sistem legislativ care a eșuat să protejeze copiii prin educație”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinta executivă a Asociației.

„Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere. Chiar și în situații caracterizate de sărăcie familială sau în comunități cu perspective economice limitate, deținerea cunoștințelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale și identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, a mai spus ea.

Ce schimbări legislative solicită organizația

Organizația cere o revizuire amplă a cadrului normativ, pornind de la Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului și Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar.

În forma actuală, educația sexuală este introdusă în școli abia din clasa a VIII-a și doar în baza acordului scris al părinților, situație care, potrivit organizației, îi lasă în afara programelor pe cei mai vulnerabili copii.

Salvați Copiii România propune:

• Introducerea „Educației pentru sănătate” ca disciplină obligatorie încă din învățământul preșcolar, mai exact de la grădiniță;
• Adaptarea conținutului la nivelul de vârstă al copiilor, incluzând sănătatea reproducerii, prevenirea violenței și abuzului, egalitatea de gen, nutriție și educație digitală;
• Pregătirea continuă a profesorilor și implicarea specialiștilor din domeniul sănătății și psihologiei în procesul educațional;
• Implicarea activă a părinților și comunității ca parteneri informați.

„Cel mai important impact al programelor de educație sexuală comprehensivă este îmbunătățirea considerabilă a capacității copiilor de a detecta, preveni și raporta abuzurile sexuale, o realitate tragică în spatele multor cazuri de minore care devin mame. Educația pentru sănătate nu este opțională. Este o obligație a statului față de fiecare copil”, a subliniat Gabriela Alexandrescu.

Sarcinile la vârste tot mai fragede și limitele actualei legislații

Actuala prevedere din Legea nr. 272/2004 stabilește că programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, sunt derulate în școli doar din clasa a VIII-a și exclusiv cu acordul scris al părinților.

Salvați Copiii România consideră „această abordare profund inadecvată și în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimțământului de la 16 ani în domeniile medical, civil și educațional”.

„Pe de o parte, vârsta de 14 ani este prea târzie. Statisticile arată că sarcinile la adolescente apar și la fete mult mai mici, iar informațiile despre igienă, corp, relații sănătoase și protecția față de abuz trebuie transmise de la vârste fragede, adaptat capacității de înțelegere a copilului. Pe de altă parte, condiționarea participării de acordul parental a exclus din puținele sesiuni de informare din școli tocmai copiii cei mai vulnerabili, cei din familii cu un nivel scăzut de educație și din comunitățile sărace”, spune organizația neguvernamentală.

„Această inconsecvență juridică este cu atât mai flagrantă cu cât legislația română stabilește răspunderea penală de la 14 ani, cu condiția dovedirii discernământului, și consimțământul medical de la 16 ani pentru anumite intervenții. A le refuza dreptul de a participa la ore de educație pentru sănătate fără încuviințarea părinților încalcă grav principiul interesului superior al copilului”, a adăugat sursa citată.

Programe comunitare și intervenții integrate

În prezent, Salvați Copiii România desfășoară activități în peste 400 de comunități rurale și în toate maternitățile din țară, ajungând la aproape 460.000 de mame, femei însărcinate și copii cu vârsta de până la 5 ani.

Printre intervențiile implementate se numără caravane medicale, consiliere pentru sănătatea reproducerii, distribuirea „Cutiei Bebelușului”, facilitarea accesului digital la informații medicale prin aplicația INFOMama și sprijinirea medicilor de familie din mediul rural.

Rezultatele raportate includ:

• Creșterea numărului de înscrieri la medicul de familie și îmbunătățirea accesului la consultații și analize prenatale;
• Majorarea ratei vaccinării copiilor până la 99–100%;
• Îmbunătățirea nivelului de informare privind sănătatea în rândul adolescentelor, contribuind la prevenirea sarcinilor timpurii.

În acest context, educația sexuală și prevenirea maternității precoce rămân priorități esențiale pentru protejarea drepturilor copilului și diminuarea vulnerabilităților sociale și economice din România.