Strategia de Dezvoltare a județului Bihor, realizată de CMPG Consultancy, a fost pusă în dezbatere, o ședință fiind organizată la sediul Consiliul Județean Bihor, cu participare fizică și online. Documentul ar urma să fie un ghid pentru deciziile luate de autoritățile județene, dar și locale, la realizarea viitoarelor proiecte pentru dezvoltarea comunităților.

[eadvert]

CJ Bihor alocă 65% din buget – 115 milioane de euro – pentru investiții în 2022

Ținând cont de punctele slabe menționate în raportul celor de la CMPG, autoritățile, dar și comunitățile, au multe de făcut, pentru un viitor mai bun. Raportul scoate în evidență atât probleme ce țin de autorități, cum ar fi infrastructură, conectivitatea proastă (rutieră, feroviară, aeriană), oportunitățile puține pentru cei care trăiesc în orașele mici și satele din județ, probleme ce țin de calitatea vieții. În același timp însă, în document se pune accent și pe faptul că locuitorii, mediul de afaceri și organizațiile non-profit fac prea puțin pentru a ieși din această stare.

Punctele slabe

În raportul lung de peste 560 de pagini, se arată că în Bihor „există discrepanțe mari de dezvoltare între centrul județului (Zona Metropolitană Oradea) și restul acestuia.

Diferența de dezvoltare urban-rural și urbanul mare-urbanul mic este semnificativă și este în măsură să influențeze negativ dezvoltarea viitoare a comunității județene. Deși indicatorii de urbanizare (pondere populatie în mediul urban, număr de orașe) pentru județ indică o plasare bună a acestuia în context regional, majoritatea orașelor sunt mici și foarte mici cu o capacitate de polarizare limitată și ca atare sunt prea puțin capabile să se dezvolte rapid și să influențeze pozitiv și zonele adiacente”.

Strategia mai subliniază ca punct slab și lipsa insfrastructurii. „Conectivitatea intrajudețeană reprezinta un punct nevralgic și poate influența negativ dezvoltarea viitoare; de asemenea conectivitatea naționala și internaționala (rutieră, feroviară și aeriană) este încă sub-optimală, ceea ce afectează un avantaj competitiv semnificativ al județului și anume plasarea geografică”, au scris cei de la CMPG.

Totodată, în Bihor spiritul antreprenorial este insuficient dezvoltat „, deși acest element este esențial în dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere”, iar sectorul ITC este prea puțin dezvoltat raportat la posibilități. Raportul arată și că potențialul universitar existent este insuficient utilizat.

„Deși există o universitate locală, ea este încă insuficient dezvoltată și nu este conectată suficient cu comunitatea locală pentru a putea stimula dezvoltarea economică, culturală, turistică”, se precizează în document.

Raportul mai arată și că turismul are un aport limitat în economia locală și produsele și serviciile locale sunt insuficient dezvoltate și promovate într-un model integrat. Asta în condițiile în care „județul are un potențial turistic semnificativ“.

Calitatea vieții lasă de dorit

Un alt punct slab al județului, menționat în document, se referă la migrația forței de muncă. Oamenii pleacă din județ, potrivit sursei citate, din motive ce țin de calitatea vieții. Iar asta ar putea limita puternic, în viitor, dezvoltarea comunităților. CMPG au scos la iveală și lacune în cooperarea comunitară, aceștia arătând că „viitorul strategic al comunității nu este legat exclusiv de acțiunea administrației publice, ci depinde de capacitatea de cooperare locală între sectoarele public, business, non-profit”.

Nici sectorul non-profit nu este suficient dezvoltat, iar printre urmări este presiunea mare pe sectorul public în rezolvarea problemelor comunității. O serie întreagă de factori influențează calitatea vieții locuitorilor din județ. Conectivitatea și mobilitatea, oportunitățile culturale și de petrecere a timpului liber, nivelul veniturilor, accesul la serviciile publice de calitate. Toți acești factori pot „influența negativ dezvoltarea viitoare”.

Obiective de atins

Strategia conține și obiectivele pe care județul trebuie să le atingă în următorii ani, pentru a rezolva problemele cu care se confruntă cei care locuiesc aici. „Printre aceste obiective se numără: stimularea antreprenoriatului la nivel local, dezvoltarea turismului sustenabil, dezvoltarea sistemului educațional în funcție cu cerințele pieței, dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, creșterea capacității administrative la nivelul administrațiilor locale și a administrației județene”, a transmis Consiliul Județean Bihor, printr-un comunicat de presă.

Compania care a realizat strategia a urmat șase etape de pregătire, printre care: consultarea actorilor locali pe tematici specifice, realizarea profilului strategic și stabilirea obiectivelor și direcțiilor de acțiune și realizarea planului de acțiune și identificarea proiectelor.

„Conform analiștilor, județul Bihor are perspectiva unui județ cu o economie competitivă, capabilă să pună în valoare poziționarea geografică și să valorifice conectivitatea internă și internațională, cu o dezvoltare teritorială echilibrată rural-urban, cu un turism care valorifică resursele existente, cu o calitate a vieții crescută, cu un nivel de cooperare comunitară crescut, un sistem educațional performant și o viață culturală activă”, se arată într-un comunicat al CJ Bihor.

La debatarea pe tema Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Județului Bihor 2021 – 2027, organizată joi, au participat aproximativ 30 de persoane. Discuțiile au fost conduse de vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, și de reprezentantul companiei care a realizat documentul, Alexandru Pavel.

Au fost prezenți directori sau reprezentanți ai următoarelor instituții: Prefectura Bihor, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni, Inspectoratul Școlar Județean, Camera de Comerț și Industrie Bihor, Spitalul Județean, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Ordinul Arhitecților – filiala Bihor. La dezbatere au participat și reprezentanți ai unor asociații, oameni de afaceri, dar și angajați din aparatul de specialitate al CJ Bihor.

De realizat

1. Dezvoltarea economică bazată pe cunoaștere;
2. Stimularea antreprenoriatului (economic, social și cultural) la nivel local;
3. Creșterea calității vieții;
4. Dezvoltarea turismului sustenabil;
5. Dezvoltarea sistemului educațional preuniversitar și universitar în relație cu prioritățile strategice ale județului și cu cerințele pieței;
6. Dezvoltarea sectorului cultural și industriilor creative în conexiune cu valorificarea patrimoniului cultural;
7. Creșterea capacității administrative la nivelul administrațiilor locale și a administrației județene.
8. Dezvoltarea teritorială echilibrată la nivel de județ prin consolidarea legăturilor intra-județene între diferite comunități
9. Creșterea conectivității interne și internaționale
10. Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale din județ.
11. Conservarea și îmbunătățirea factorilor de mediu și adaptarea la schimbările climatice