Stres suicidal la Medicină

Ministerul de Externe al Franţei a instituit o celulă de criză, după ce două studente franceze care studiau medicina la Cluj s-au sinucis în ultimele două luni, iar alte două au avut tentative de a-şi pune capăt vieţii. Psihiatrii avansează ipoteza că actele suicidale au fost comise pe epuizării profesionale. Pentru a preveni o fenomenologie, autorităţile din Hexagon au delegat un psihiatru la Cluj şi au înfiinţat o linie telefonică de urgenţă pentru studenţii francezi cât şi un sistem de consultaţii online, ambele deservite deja de peste 40 de voluntari.

„Burn-out sau epuizare profesională e un rău care afectează mulţi studenţi la medicină, atât aici, cât şi în Franţa”, a explicat, pentru presa românească, Pascal Pannetier, psihiatru francez.

La Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea situaţia nu e nici pe departe atât de gravă. Aceasta chiar dacă decanul Florian Bodog recunoaşte că Facultatea s-a confruntat cu situaţia unui student străin care şi-a lăsat baltă studiile acuzând un surmenaj. Dintre posibilele explicaţii ale situaţiei mult mai stabile de la Oradea se numără acea că studenţii străini parcurg un an pregătitor cât şi aceea că Asociaţia Studenţilor Medicinişti Internaţionali (AIMSO) se străduie să-i facă să se simtă pe membrii ei ca o mare familie, „acasă” la Oradea.

După ce s-a consultat cu colegii din Cluj, decanul orădean Bodog asigură că situaţia nu e chiar aşa „arzătoare”.

Conducerile Facultăţilor de Medicină din Cluj Napoca şi Oradea apreciază că a fost vorba de un „overreacting” al autorităţilor din Paris privind  alerta declanşată după sinuciderea a două studenete mediciniste originare din Hexagon. Cert este că Ministerul de Externe al Franţei l-a trimis zilele trecute la Cluj pe psihiatrul Pascal Pannetier, care a diagnosticat un risc de «burn-out» pentru studenţii de la Medicină, indiferent de ţara unde îşi efectuează studiile.

„Am reacţionat foarte rapid şi am încercat să ne coordonăm eforturile cu autorităţile locale, cu Prefectura, dar şi cu reprezentanţii Universităţii de Medicină şi Farmacie, precum şi cu Ministerul de Externe al Franţei, fiindcă la nivelul acestuia s-a creat o celulă de criză în urma acestor evenimente”, a declarat Benoit Bavouset, directorul Institutului Francez din Cluj, pentru Digi24.

În context s-a activat şi telefonul de urgenţă non-stop: 0743 878 208, adresat  în primul rând comunităţii de studenţi francezi din Cluj Napoca (peste o mie la număr) dar deschisă şi pentru alţi studenţi francezi din România.

Solène Noret, vicepreşedintele Organizaţiei Studenţilor Francezi Medicinişti din Cluj Napoca, a explicat că peste 40 de studenţi voluntari deservesc, cu rândul, serviciul de urgenţă telefonic. „Voluntarii s-au angajat să răspundă la telefon chiar şi noaptea sau dacă sunt la cursuri”, a precizat Solène Noret.

Imediat după declanşarea alertei la nivelul Ministerului de Externe al Franţei, decanul Facultăţii de Medicină Generală de la UMF Cluj, Anca Buzoianu, a avut o reacţie realistă, chiar dacă destul de dură la prima vedere. „Toată lumea vrea să fie chirurg sau să aibă o profesie spectaculoasă în domeniul medical, dar poate nu toţi sunt şi capabili să facă acest lucru”, a declarat Anca Buzoianu într-un material Digi24.

Un singur „surmenat” la FMF

Solicitat să expună un punct de vedere privind situaţia de alertă apărută la Cluj Napoca, decanul Florian Bodog ne-a asigurat pe loc că la Facultatea de Medicină şi Farmacie (FMF) Oradea nu se pune problema unei situaţii precum cea de la Cluj. „Ne-am confruntat cu un singur eventual caz, dar nici pe departe aşa de grav. Un student străin a plecat acasă anunţându-ne că suferă de surmenaj sau depresie. Urmează să vedem din fişa medicală dacă i se va diagnostica o afecţiune fiindcă trebuie să ne prezinte un act medical pentru a i se motiva absenţele. Ca principiu, noi recomandăm studenţilor să înveţe constant. Tinerii care nu învaţă asiduu pe parcursul anului ci preferă să facă supra-eforturi în sesiunile de examene sigur că se pot expune unor riscuri de suprasolicitare. Noi îi încurajăm să înveţe constant fiindcă Facultatea de Medicină e întradevar una mai exigentă şi solicitantă, în condiţiile care suntem conştienţi că de profesionalismul absolvenţilor ei depinde sănătatea semenilor noştri”, ne-a declarat Bodog înainte de a se interesa de situaţie la colegii din Cluj.

După consultare, decanul orădean ne-a transmis că nici situaţia de la Cluj nu ar fi chiar aşa cum s-au temut autorităţile de la Paris.

„De la colegii din Cluj tocmai am aflat că cele două sinucideri au fost provocate din motive independente de şcoală. Sigur că şi supra-solicitarea intelectuală poate conta ca factor favorizant dacă studenţii au şi alte probleme. De aceea s-au şi luat măsuri. La Cluj au centru de consiliere psihologică, un număr de urgenţă. S-a dublat garda la psihiatrie. Şi a fost şi ambasadorul Franţei. S-a discutat cu toţi studenţii şi cred că s-a depăşit momentul emoţional”, ne-a declarat Florian Bodog. Potrivit acestuia, există un cadru preventiv şi la Universitatea din Oradea.

„În cadrul Universităţii noastră activează un Centru de consiliere psihologică, orientat inclusiv spre cariera studenţilor. Iar în cadrul Facultăţii avem un Departament de Psihiatrie a cărui cadre didactice sunt disponibile oricând pentru studenţii cu nevoi de consiliere. Pe de altă parte, dacă am înţeles bine, studenţii francezi prezintă o sensibilitate crescută faţă de studenţii din alte ţări. Ori noi nu avem secţie de studiu în limba franceză ci avem doar doi-trei studenţi francezi”, a conchis decanul Bodog. Aceasta în condiţiile în care UMF Cluj atrage un număr foaret mare de studenţi francofoni în timp ce FMF Oradea s-a axat pe studenţii străini vorbitori de engleză.

Evenimente anti-stres

Un factor de prevenţie a stresului în rândul studenţilor veniţi de peste hotare îl asigură Asociaţia Studenţilor Medicinişti Internaţionali din Oradea (AIMSO).

„Cel mai mare stres profesional apare la studenţii care îşi susţin examenul de licenţă. Noi, prin AIMSO, încercăm să înlăturăm din stresul suplimentar cauzat de studiul într-o ţară străină. Cu sprijinul conducerii Facultăţii am organizat periodic festivaluri culturale, competiţii sportive, petreceri şi alte evenimente care să ne facă se ne simţim la Oradea ca acasă. Dacă ne simţim ca o mare familie dispare eventualul sentiment al singurătăţii, al alienării”, ne-a declarat ieri Talha Majoka, care s-a retras din funcţia de vicepreşedinte al AIMSO întrucât e student în an terminal. Tot de la acesta am aflat că studenţii medicinişti francezi urmează să revină la Oradea abia peste o săptămână. Mai amintim că prima ediţie a Festivalului multi-cultural a fost organizată de AIMSO în 2007 iar în ultimii ani s-a derulat sub titulatura de Oradea Cultural Fest.