Studiu: Oradea se scufundă în Rogerius și în zona industrială din Nord

 

[eadvert]

Terrasigna a realizat o hartă ce cuprinde datele satelitare din ultimii cinci ani, dezvăluind zonele din România care se scufundă câţiva centimetri pe an. Harta arată cu acurateţe milimetrică zonele stabile şi instabile din toată ţara. Harta a rezultat în urmă prelucrării „a peste 1.500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1, în perioada 2015-2019”, se arată într-un comunicat al companiei.

Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu – care marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, verde – care marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, respectiv albastru – care marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an. Harta Oradiei e majoritar verde, însă există și zone în care pământul se scufundă.

„Orașul este situat în nord-vestul țării, între dealurile de pe câmpia Crișanei, la 126 de metri deasupra nivelului mării, pe malurile Crișului Repede, care divizează orașul în jumătăți aproape egale. În partea de nord a orașului , există o zonă industrială care prezintă o surpare lentă, de 3-5 mm/an pe întreaga zonă. De asemenea, în cartierul Rogerius există o zonă care se scufundă lent, cu 3-5mm/an. La aproximativ 15 km de Oradea, în Hidișelu de Sus, casele de pe ambele părți ale drumului național DN 76, pe o lungime de aproximativ 600 m, se lasă cu valori cuprinse între 5-9 mm/an, astfel că drumul este în prezent mai ridicat decât nivelul ferestrelor”, se arată în studiul dedicat Oradiei.

Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km.

„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zonă de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă. Pentru a obține deplasarea terenului, se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI). Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și în funcție de reflexia sa, pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală”, a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna.

Monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii. Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane – cum ar fi tuneluri sau linii de metrou – trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.

Măsurătorile au fost realizate pe o suprafață de aproximativ 250.000 kmp, ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina. Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 de milioane de măsurători. Hărțile au o rezoluție de 10 m x 10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați. Lucrarea conține analize și imagini amănunțite cu toate orașele României cu o populație de peste 100.000 de locuitori, precum și studii ale unor puncte-cheie pentru economie, cum ar fi regiunile miniere, zonele de extracție de petrol și gaze, zonele în pericol de alunecare.

Rezultatele obținute constituie o primă evaluare precisă a stabilității infrastructurilor din România obținută pe baza datelor Copernicus. De exemplu, în București, părți din zona centrală a Capitalei se scufundă cu până la 1 cm pe an. Sunt zone cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii ’70- ’80, iar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului.

Cluj-Napoca are, la rândul său, câteva zone problematice. Cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale, se deplasează cu până la 12 mm/an. Și zonele înclinate din apropierea Străzii Republicii alunecă cu 6-8 mm/an.