Succes cu PNDR

Bihorul îşi dispută primul loc în ţară în ceea ce priveşte finalizarea cu succes a Programului de finanțare a agriculturii și dezvoltării rurale, PNDR 2013. „3892 de contracte au fost semnate în Bihor în cadrul PNDR 2007-2012. Valoarea acestora este de 424 milioane de euro”, a anunţat marti şeful APDRP, Cristian Buzle. Timp de o săptămână, reprezentanţi ai APDRP, oameni de afaceri, consultanţi şi reprezentanţi ai mass-media vor vizualiza, la faţa locului, investițiile realizate cu fonduri europene acordate prin PNDR vizitând 10 proiecte considerate ca fiind exemple de bună practică în derularea fondurilor europene. Se întâmplă în cadrul campaniei națională de informare a reprezentanților societății civile pentru multiplicarea informațiilor despre accesarea și derularea finanțărilor europene pentru agricultură și dezvoltarea rurală acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) derulată de APDRP Bihor. Aşa cum sublinia directorul Cristian Buzel, campania este şi un prilej excelent pentru promovarea PNDR 2020. „Consider că investițiile finanțate prin PNDR în exercițiul financiar 2007 – 2013 pot fi exemple de bună practică și o sursă de inspirație pentru noul PNDR. Exemplul concret este cel mai bun argument pentru a încuraja derularea corectă a fondurilor europene. În mare măsură informațiile eronate și cele negative, tendențioase sau nu, descurajează întreprinzătorul român. Astfel, din dorința de a asigura egalitatea de șanse în accesarea fondurilor europene, vrem să construim un sistem eficient de informare a publicului, care, prin prezentarea corectă și clară a modului de implementare a fondurilor europene, să elimine neîncrederea sau suspiciunile nefondate ale tinerilor întreprinzători”, a declarat David Eugen Popescu, directorul general al APDRP.

Reţea de multiplicatori EuroAgricultura

APDRP va prezenta multiplicatorilor de informații județeni investițiile realizate cu fonduri europene acordate prin PNDR prin vizitarea a 10 proiecte considerate ca fiind exemple de bună practică în derularea fondurilor europene. În Bihor se va crea rețeaua județeană a multiplicatorilor de informații formată din 50 de reprezentanți ai societății civile. Aceștia vor fi selectați și pregătiți pentru a putea transmite către publicul larg informațiile generale și specifice despre modalitatea și condițiile de accesare și utilizare corectă a fondurilor europene disponibile prin PNDR. Cei 50 de multiplicatori județeni ai PNDR vor fi selectați pe baza experienței în activitățile de comunicare cu publicul larg privind fondurile europene și pe baza potențialului lor de multiplicare a informației. Multiplicatorii vor fi reprezentanți ai asociațiilor, patronatelor și cooperativelor de profil, ai ONG-uri reprezentative la nivel județean, ai Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), ai centrelor de documentare și informare europeană. „Multiplicatorii care aderă la Rețeaua Euro Agricultura vor concepe un plan de lucru și vor organiza, plecând de la informațiile primite de la APDRP despre procedura de accesare și derulare a finanțărilor europene, mai multe acțiuni de informare a locuitorilor din mediul rural. Astfel de acțiuni pot fi serii de mici conferințe tematice, întâlniri de informare despre PNDR, realizarea de puncte de informare în cadrul târgurilor regionale, prezentarea unor proiecte PNDR în mediul județean sau național, precum și prezentări despre PNDR susținute în cadrul evenimentelor” a menționat David Eugen Popescu. APDRP va lansa prin această campanie și o platformă web (www.euroagricultura.ro) care va servi ca sursă de informare pentru multiplicatori și pentru publicul larg. Platforma online de informare va include atât informații utile pentru activitatea curentă a multiplicatorilor, cât și prezentări ale celor mai reușite activități de comunicare dezvoltate în rețea și ale celor mai activi și eficienți multiplicatori. Campania APDRP se derulează la nivel național în perioada martie – august 2014 sub denumirea Rețeaua Națională a Multiplicatorilor de Informații despre PNDR, având ca slogan „Împreună creștem satul românesc”.

Bune practici la Borş şi Cauaceu

„Un produs inovativ cu o componentă cam singulară în România. Execuţia sa nu a implicat deteriorarea drumurilor existente şi a căilor de acces, au fost eliminate săpăturile la adâncime”. Aşa a prezentat Cristian Buzele primul obiectiv din cele 10 care sunt considerate exemple de bune practici în Bihor. Prima gazdă a campaniei derulate de APDRP în Bihor a fost primarul Borşului, Batori Geza. Prin Măsura 322- Renovarea şi dezvoltarea satelor în comuna Borş s-a realizat proiectul integrat „Îmbunătăţirea sistemului de alimentare cu apă în Sântion; canalizare menajeră în Sântion; modernizarea şi reabilitarea străzilor în Sântion; construirea unui centru de bătrâni în Santăul Mare”. Valoarea totală a proiectului este de 3.871.924 euro, valoarea totală eligibilă este de 2.499.703 euro. Acest proiect s-a bucurat de o valoare considerabilă a cofinanţării. Sistemul de canalizare prezentat prin vacumare este aproape singular în România. Prin acest proiect, pe lângă faptul că s-a îmbunătăţit infrastructura fizică de bază şi implicit a crescut atractivitatea faţă de spaţiul rural s-a rezolvat şi problema apei potabile: în comună pânza freatică este sus, astfel că apa din fântâni era cu nitriţi şi nitraţi. Participanţii la campania de multiplicare a informaţiilor şi de promovare a PNDR 2013 au vrut să afle de la primarul Borşului care sunt cele mai mari probleme pe care le-a întâmpinat în timpul derulării proiectului. Proiectul a fost depus în 2008, contractul de finanţare a fost semnat în 2009, licitaţia s-a derulat pe parcursul unui an şi jumătate. Batori Geza nu a ezitat şi a punctat faptul că procedura licitaţiei este complexă şi greoaie. Aceasta este îngreunată de posibilitatea pe care o au participanţii la licitaţii de a contesta rezultatele doar din răutate. „Închipuiţi-vă că nu terminam acest proiect la timp. Pierdeam tot, pierdeam banii. Dacă nu era PNDR, probabil că făceam un singur proiect. Aşa am făcut cinci proiecte”, a spus primarul Batori Geza. „Birocraţia este complexă, dar am avut noroc de specialişti buni care au ţinut frontul”, a concluzionat şeful Primăriei Borş. Centrul de bătrâni din localitatea Santăul Mare este considerată cea mai reprezentativă clădire a comunei, o comună în care arhitectura e la ea acasă. Clădirea a fost construită în 2010-2013 cu destinaţie de cămin de bătrâni, are o suprafaţă utilă de 2180 metri pătraţi, camere spaţioase de 26 metri pătraţi, cu baie la fiecare cameră. Este un cămin cu condiţii excelente de cazare, asistenţă medicală constantă şi supraveghere continuă, mâncare atent selecţionată şi adaptată fiecărui regim alimentar. Acest proiect va face obiectul unui reportaj în JB în care dincolo de povestea de succes a proiectului vom prezenta şi vieţile de poveste ale bunicilor care locuiesc aici.

Ouă de Bihor

Ferma de păsări din Cauaceu a fost ridicată printr-un proiect realizat pe Măsura 121- Exploataţii agricole. Este una dintre cele mai performante din România. Proiectul a fost depus în 2010 şi este urmare a faptului că Francisc Şimon a încercat să se reinventeze după izbucnirea crizei. A fost mai întâi proprietar de brutărie, de hotel, apoi dezvoltator imobiliar. Valoarea totală a proiectului este de 2.102.456 euro, valoarea eligibilă a proiectului a fost 1.599.499 euro, iar valoarea finanţării nerambursabile a fost de 799.750. Pentru a acoperi cei 800 mii de euro, Şimon a apelat la credite. Spune că a girat inclusiv cu fotoliile din birou. Un singur angajat are grijă de 34.000 de găini. Cu numai doi angajaţi care au dreptul să intre în cele două hale de păsări, ferma de la Cauaceu produce zilnic 50.000- 60.000 de ouă. Model de eficienţă, firma Simonzid lucrează, în total, cu doar 12 angajaţi. Cei mai mulţi angajaţi lucrează cu actele firmei. „Pentru fiecare lot de ouă se ţin separat nu mai puţin de 39 de registre”, mărturisea Francisc Şimon, patronul fermei de găini ouătoare din ţară. Durata recuperării investiţiei este 10 ani.