Deși județul Bihor continuă să înregistreze una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din țară, datele din 2025 arată că în spatele cifrelor bune se conturează o realitate socială mult mai complexă: creșterea șomajului neindemnizat, vulnerabilitatea persoanelor peste 40 de ani și dependența masivă de venitul minim de incluziune.

Raportul de activitate pe 2025 al AJOFM Bihor conturează imaginea unei piețe a muncii stabile în aparență, dar cu dezechilibre structurale persistente. În 2025, rata medie anuală a șomajului în Bihor a fost de 2,17%, ușor peste nivelul din 2024, când s-a situat la 2,05%, dar semnificativ sub media națională și sub cea a Regiunii Nord-Vest.

La finalul anului erau înregistrați 5.184 de șomeri, cu 442 mai puțini decât în decembrie 2024. Cu toate acestea, media lunară a șomerilor a crescut de la 4.737 persoane în 2024 la 5.126 în 2025, un semnal că piața muncii a fost mai tensionată pe parcursul anului, chiar dacă finalul a adus o scădere.

Cea mai îngrijorătoare evoluție vine din zona șomerilor neindemnizați. La finalul lui 2025, 63% dintre persoanele înregistrate nu mai beneficiau de sprijin financiar. Din cei 3.255 de șomeri neindemnizați, 78% sunt beneficiari ai venitului minim de incluziune. Mai grav, 66% dintre aceștia au doar studii primare, iar 18% nu au niciun fel de studii. Practic, șomajul din Bihor se concentrează în zona persoanelor slab educate și cu șanse reduse de reintegrare.

Concedieri colective în textile, mobilier și transport

Contrar percepției publice, tinerii nu sunt principala categorie vulnerabilă. Cele mai numeroase categorii de șomeri sunt cele cu vârste între 40 și 49 de ani, respectiv între 50 și 55 de ani. Persoanele peste 55 de ani rămân în evidențe perioade lungi, fiind expuse riscului de șomaj de lungă durată. În schimb, tinerii sub 30 de ani înregistrează un șomaj mai degrabă tranzitoriu, cu intrări și ieșiri rapide din evidențe.

Pentru grupele de vârstă mature, gradul de ocupabilitate este frecvent clasificat ca „greu” sau „foarte greu”, mai ales în cazul celor cu studii reduse sau competențe insuficient adaptate cerințelor actuale ale pieței muncii.

În 2025, șapte angajatori au notificat concedieri colective care au afectat 223 de persoane. Domeniile implicate indică vulnerabilități structurale în sectoare precum fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria pielăriei, fabricarea mobilierului, industria textilă, transporturile, sectorul hotelier și gestionarea deșeurilor. Aceste restructurări explică parțial creșterea intrărilor în șomaj în prima parte a anului.

În paralel, angajatorii au declarat 12.821 de locuri de muncă vacante prin platforma PULS. Cererea este concentrată în special pe forță de muncă cu studii reduse sau medii. Aproximativ 28% dintre posturi sunt destinate persoanelor cu studii primare sau fără studii, 25% pentru studii gimnaziale, iar doar 8,35% pentru studii universitare.

Meseriile cele mai căutate sunt muncitor necalificat, conducător auto pentru transport rutier de mărfuri, lucrător comercial, bucătar, sudor, operator CNC sau agent de securitate. Această structură explică parțial paradoxul local: există locuri de muncă, însă competențele disponibile nu corespund întotdeauna cererii angajatorilor.

Prin serviciile de mediere ale AJOFM Bihor, 3.337 de persoane au fost încadrate în muncă în 2025, dintre care peste 3.000 cu contract pe perioadă nedeterminată, ceea ce indică o pondere ridicată a angajărilor stabile. Alte 743 de persoane s-au angajat înainte de expirarea indemnizației de șomaj, iar 1.186 de persoane din categorii defavorizate au beneficiat de subvenții pentru angajare.

Au fost organizate 12 programe de formare profesională pentru 206 persoane, majoritatea femei, iar alte 113 persoane au intrat în cursuri prin proiecte europene. Domeniile vizate au inclus contabilitate, electrician în construcții, instalator, frizer, operator introducere și validare date sau inspector în domeniul securității și sănătății în muncă. În total, 159 de absolvenți ai cursurilor începute în 2024 și 2025 și-au găsit un loc de muncă.

Export de forță de muncă și import de lucrători din afara UE

În 2025, 213 bihoreni au solicitat sprijin pentru angajare în străinătate, în special în Olanda, Germania și Austria. În același timp, au fost eliberate 7.883 de adeverințe pentru angajarea de lucrători din state non-UE, la solicitarea a 691 de angajatori. Fenomenul este clar: județul pierde forță de muncă tânără și calificată către vestul Europei, în timp ce angajatorii locali recurg tot mai mult la recrutarea de personal din afara Uniunii Europene.

Privite în detaliu, cifrele din raport mai conturează câteva realități relevante pentru înțelegerea pieței muncii din județ. Șomajul rămâne mai pronunțat în mediul rural decât în urban, ceea ce indică un acces mai redus la oportunități și o mobilitate profesională limitată în multe comunități. În același timp, fluxul constant de intrări și ieșiri din evidențele agenției arată că piața muncii este dinamică: mulți dintre cei care ajung în șomaj reușesc să se reangajeze relativ repede, însă există un nucleu stabil de persoane care rămân în afara pieței muncii pe termen lung.

Toate aceste detalii completează imaginea de ansamblu: Bihorul are o piață a muncii activă și relativ stabilă, dar cu diferențe clare între mediul urban și rural, cu un segment consistent de persoane greu de reintegrat și cu o dependență reală de programele publice de sprijin pentru menținerea echilibrului social.