Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din Județul Bihor – Oradea Heritage a marcat luni, 27 ianuarie, Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului în Sinagoga Aachavas Rheim, vernisând expoziția fotografului american Daniel Owen, intitulată „The Jews of Oradea (Evreii din Oradea)”.

Evenimentul găzduit de sinagoga care este şi Muzeul istoriei evreilor din Oradea, prezintă pe simeze portrete ale supravieţuitorilor Holocaustului, membrii ai comunităţii de evrei din Oradea. Vernisajul a avut loc în prezenţa fotoreporterului american. Moderatorarea întâlnirii, Orsolya Bozsodi-Nagy, a aminiti că se împlinesc 80 de ani de la eliberarea evreilor din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Alexandru Chira, directorul executiv Oradea Heritage, a punctat că pentru fiecare dintre noi, aceste comemorări, aceste reamintiri, ar trebui să fie zilnice.

„Să nu uităm în niciun moment ororile trecutului, cu atât mai mult în contextul actual, în care manifestările antiseminte au crescut la nivel mondial”, a spus Alexandru Chira, făcând apoi, pe scurt, referire la consecinţele inimaginabile avute de Holocaust la nivelul oraşului Oradea şi a judeţului Bihor., citând din cartea prof. univ. dr. Antonio Faur, „Ghetoul din Oradea (1944). Scurtă istorie”.

Alexandru Chira a punctat în cifre: data transportului – 23 mai 1944, numărul persoanelor deportate fiind 3110, în 25 mai – 3148 de persoane, în 28 mai – 3227, 29 mai – 3166, în 30 mai – 3187, în 31 mai – 3073, în 1 iunie – 3059, în 3 iunie – 2972, în 5 iunie – 2527, în 27 iunie – 2819 de persoane. În total au fost 30.288 de locuitori din comitatul Bihor au fost urcaţi în trenurile care au plecat înspre lagărele de exterminare. Din datele existente, se estimează că numărul supravieţuitorilor ar fi fost undeva la 6500 de persoane. „În prezent, în Oradea, există un singur supravieţuitor al Holocaustului în viaţă”, a încheiat Alexandru Chira.

Educare şi conştientizare

Referitor la expoziţie, intenţia echipei Oradea Heritage a fost de „educare şi conştientizare la nivel comunitar”. Alexandru Chira a precizat că după finalizarea expoziţiei, fotografiile vor fi donate de către fotograful Daniel Owen Inspectoratului Şcolar Judeţean Bihor, pentru a putea fi expuse în şcolile şi liceele din Oradea şi din judeţul Bihor.

Expoziţia prezintă 29 de lucrări din opera lui Daniel Owen, care este fotojurnalist şi director de fotografie, cu o experienţă de aproape două decenii în domeniu. S-a format ca şi fotograf în SUA, unde deţine o licenţă de fotojurnalist, cât şi un master în arta comunicării vizuale absolvit la Universitatea din Ohio. A fost director de fotografie la Los Alamos National Laboratory, care se ocupă de cercetare în domeniul energiei şi a securităţii naţionale. A colaborat cu numeroase publicaţii importante precum New York Times, Washington Post sau Hartford Courant.

Ca urmare a muncii sale cu supravieţuitorii de la Auschwitz din Europa de Est, a colaborat la seria „Voces on Anti-Semitism”, realizată de Muzeul Memorial al Holocaustului din SUA. A lucrat la proiectul fotografic numit „The Jews of Oradea” (Evreii din Oradea) în perioada 2013 – 2015, timp în care a realizat mai multe interviuri cu membrii comunităţii evreieşti din oraş, printre care opt supravieţuitori ai Holocaustului. A realizat în proiect şi sute de fotografii, atât cu cei intervievaţi, cât şi imagini care ilustrază viaţa religioasă comunitară, şi patrimoniul evreiesc. Din acestea, 29 de imagini au fost selectate pentru expoziţia din Sinagoga Aachavas Rheim.

Raluca Janó-Ierina, responsabil obiectiv Sinagoga Aachavas Rheim, a fost cea care a venit cu propunerea acestei expoziţii: „Fotografiile lui, din prima clipă când le-am văzut, am simţit că au capacitatea de a transmite emoţie”.

În contextul Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului, Raluca Janó-Ierina a aminit şi de cartea Magdei Simon, redactor Nagyváradi Napló, supravieţuitorare a Holocaustului, care printr-un miracol s-a întors acasă. În cartea „Pe marea bandă rulantă” autoarea descrie deportarea și chinul lagărelor naziste şi deportarea ei la 1 iunie 1944, din Oradea.

Poveştile evreilor din Oradea

Daniel Owen (37 de ani) a propus, emoţionat, celor prezenţi să închidă ochii pentru o secundă şi să îşi imagineze în sinagogă ca aud glasuri de copii, de familii.

„Ceea ce s-a întâmplat în Holocaust e mai mult decât o tragedie umană. Suntem într-un muzeu mai degrabă acum decât într-o sinagogă. Aici ar trebui să fie o casă plină de rugăciuni, de copii şi de familii. Este un testament al profunzimii pure umane. Deci ce se poate spune într-o situaţie ca asta?”

Când a venit din America în Oradea pentru a o vedea pe viitoarea soţie, Daniel Owen povesteşte că lucra la un alt proiect, despre rromi. A întâmpinat multă rezistenţă lucrând la acest proiect cu un subiect controversat.

Într-o zi, luând o pauză de la acel proiect, şi plimbându-se cu soţia pe podul de lângă Primărie, a văzut această sinagogă, care era abandonată şi goală. A întrebat care e istoria ei. Mai târziu a aflat că această sinagogă avea 1000 de locuri şi era a treia ca mărime din Europa. A fost şocat că soţia sa nu ştia istoria acestui lăcaş de cult.

Împreună s-au decis să investigheze, aflând astfel că nu e singura sinagogă din Oradea. Pe măsură ce s-au întâlnit cu membrii ai comunităţii, le-au câştigat încrederea, au fost primiţi în casele lor şi le-au povestit istoria lor.

„Acest proiect nu are nicio legătură cu mine. Este un proiect legat de evreii din Oradea. Nu e o falsă modestie. Aceştia sunt supravieţuitorii pe care îi vedeţi acum pe simeze. Vă las să îi priviţi, cu o singură idee: imaginaţi-vă cum ar arăta Oradea astăzi, dacă nu ar fi fost niciodată Holocaustul. Dacă nu ne dăm seama de greşelile trecutului nostru, şi nu discutăm despre subiectele cele mai complicate şi controversate, se va întâmpla din nou”, a spus la final Daniel Owen, care a invitat-o apoi pe soţia sa, Teodora Tonea Owen, să interpreteze o improvizaţie la pian, pregătită special pentru acest eveniment.

Din partea Comunităţii Evreilor din Oradea a vorbit secretarul Paul Spitzer, iar evenimentul a fost încheiat de cantorul Comunității evreilor, Robert Jehoshua Rezmuves, care a cântat o rugăciune, rostită apoi și în limba română. Expoziția va rămâne la dispoziția publicului până la finalul lunii februarie.