Cel care l-a primul contact visual îţi dă senzaţia unui bonom, nu ezită să fie tranşant atunci când vorbeşte despre tablourile sale: „cei neiubitori de simboluri pictate pe pânză, cei care nu pricep ce caută peştele barca, cupa, oul, ciocanul în alegoriile mele sunt liberi să meargă la festivalul berilor din zodiacul manelelor profunde”.

Prezent, la invitaţia Uniunii Artişilor Plastici din Oradea, cu lucrări în expoziţia „Coerenţa vizibilului”, Florin Hutium surprinde cu lucrări în care se aglomerează semne, sensuri, simboluri, idei.

Pictura sa nu e considerată doar pesimistă, ci tragică și profund umanistă, chiar dacă se ascunde sub un voal de ironie. Florin Hutium şi-a sumat „violenţa” simbolică din picturile sale şi a explicat că aşa înţelege el să ajungă la public în această perioadă.

În opinia lui Pierluigi Luise, Florin Hutium „exprimă evenimentele teribile și inspiratorii ale perioadei în care trăiește în țara sa jefuită, umilită, e un om din popor care încă mai crede în posibilitatea unei lumi mai bune, un idealist care urăște injustiția și inegalitatea”.

Hutium refuză să se izoleze de lume, considerând că orice artist care face asta are soarta unui condamnat. Lumea pe care o redă în tablourile sale e plină de fortă, culoare, curaj.

„Este limpede că avem de-a face cu un cunoscător al plasticii moderne şi postmoderne, dar care şi-a găsit identitatea de sine şi propria legitimare în lumea artei contemporane. Tablourile expuse amintesc prin compoziţie de aglomerarea elementelor lui Hannah Hoch- Tăiată cu un cuţit de bucătărie- de Peştiţorul de aur a lui Paul Klee, ori de Natură statică cu acvariu pentru peştişorii aurii a lui Roy Lichtenstein, dar şi de roţile dinţate ori spaţiile industrial ale lui Andy Skinner”, spune criticaul de artă şi istoricul Aurel Chiriac.

În ceea ce priveşte prezenţa roţilor dinţate specifice mecanismelor de ceasornic, Florin Hutium explică:„Ceasurile sunt mecanisme minunate pe care omul le foloseşte pentru planificarea şi îndeplinirea acţiunilor derulate în viaţa cotidiană. Timpul este măsurat cu sistemele mecanice, al căror raţionament este de a angrena alte sisteme deci: un proces consecutiv, de conversaţie între trecut, prezent şi viitor”.

Florin Hutium transmite astfel prin lucrările lui ideile contemporane despre dimensiunea timpului concret sau abstract. Pictura lui Hutium presupune un exerciţiu intelectual pentru a o descifra, fiind o aglomerare de semene, simboluri, idei, forme realizate în urma unui proces de “survol inteligent pe deasupra modernismului, expresionismului, dadaismului şi chiar a neopoart-ului fructificat până într-o expresivitate particular şi inconfundabilă”, apreciază Aurel Chiriac.