La primul eveniment de acest gen din Oradea, au participat sute de tineri împreună cu părinții lor, precum și invitați ai asociației Ark Oradea: Willemijn van Haaften, ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în România, Claudia Cerasela Bănică, secretară de stat, Membră în Colegiul Director al Consiliului Național de Combatere a Discriminării, Rémy Bonny, director Executiv, Forbidden Colours, Florin Bucuceanu, președintele asociației ACCEPT, Victor Ciobotaru, Director Executiv, ACCEPT și, desigur, Iulian Dițiu, Președinte, Ark Oradea.

Organizatorii susțin că au fost prezenți aproximativ 500 de persoane în cadrul marșului.

Deși marșul nu a primit aprobare din partea municipalității, la eveniment au fost prezenți și un echipaj de poliție, dar și de jandarmi.

În timpul marșului, tinerii strigau sloganuri precum „Drepturi egale, nu vrem să fim cenzurați”, „Existăm, deci contăm!”, „Alertă antifascistă!”

Pariticipanții au venit la marș cu diverse mesaje scrise pe pancarde, printre care se numără: „PNL să ne lași în parcuri nu vrei, dar banii noștri tot îi iei”, „Un oraș cu atâtea clădiri colorate și ne sperie un curcubeu”, „Suntem aici, suntem vizibili”, „Rise with pride”, „I was born this way” și „Democrație tip Bolo-Birta, fără liberă exprimare, fără drepturi egale, dar cu ciment”.

Cei care au condus marșul au fost președintele asociației ARK Oradea, Iulian Dițiu, Willemijn van Haaften, ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în România, precum și Florin Bucuceanu, președintele Asociației ACCEPT.

Deviați pe… traseul refuzat

Primăria Oradea a refuzat toate variantele propuse de organizatorii marșului. Traseul final anunţat a fost: Calea Republicii nr. 35 (în fața viitorului sediu al Consiliului Județean Bihor), continuând pe Calea Republicii, Strada Iosif Vulcan, Piața Regele Ferdinand, Podul Sfântul Ladislau, și încheindu-se la Primăria Oradea.

Însă, în timpul marșului, participanții au fost deviați pe strada Franz Schubert, iar apoi printre case spre parcul Traian. I-au deviat chiar pe str. Andrei Şaguna, care iniţial făcea parte din traseul Oradea Pride dar le-a fost refuzat accesul pe acolo din motive de lucrări. În ciuda acestor lucrări, până la urmă jandarmii i-au direcţionat pe acolo. Forțele de ordine prezente la eveniment nu au permis accesul participanților pe strada Aurel Lazăr, deși aceștia au fost deviați în zonă. Acest fapt a provocat indignare în rândul participanților, fapt care i-a determinat să scandeze diverse sloganuri, printre care: „Nu ne este frică să facem scandal, dreptul la protest e drept fundamental”, „Libertate”, „Drepturi egale pentru fiecare”.

Cei care au negociat timp de mai multe minute cu jandarmeria pe tema noului traseu au fost președintele asociației ARK Oradea, Iulian Dițiu și președintele asociației ACCEPT, Florin Bucuceanu. Potrivit martorilor, jandarmii l-au bruscat în repetate rânduri pe președintele asociației ACCEPT în timpul negocierilor.

În cele din urmă, marșul a fost deviat în parcul Libertății, de unde participanții au continuat drumul spre Primăria Oradea. Însă, la fel ca în cazul străzii Aurel Lazăr, jandarmii nu au permis ca tinerii, oficialitățile și părinții participanți la marș să ajungă în zona podului Ladislau.

Ambasadoarea Țărilor de Jos din România a precizat că „ceea ce se întâmplă este o rușine”, accentuând că speră că marșul va continua. La marş a fost prezentă şi Dr. Katalin Cseh, membră a parlamentului din Ungaria.

În cele din urmă, participanții s-au văzut nevoiți să treacă pe Podul Intelectualilor, în zona localului Bridge, continunând marșul pe malul Crișului Repede.

În timpul deplasării pe malul Crișului, în contextul prezenței premierului în Oradea, participanții au început să strige diverse sloganuri: „Domnul Bolojan, nu mai fiți golan”, „Rușine Bolojan”, „Rușine Jandarmeria”, „Vouă vă e frică, dar nouă nu”.

În ciuda avertizăriilor de tip Cod portocaliu de caniculă și vijelii în Bihor valabile în cursul zilei de sâmbătă, 26 iulie, marșul a ținut mai mult de 60 de minute. Potrivit martorilor, manifestaţia s-ar fi putut desfășura în mod pașnic, încheiându-se mai repede, dacă jandarmii nu ar fi deviat în permanență traseul participanților.

La finalul marșului, participanții au fost blocați de jandarmi în zona parcării situate pe strada Independenței, nepermițându-le acestora continuarea marșului până la Primăria Oradea. Aici, mai mulți tineri nu au ezitat să se adreseze atât primarului, Florin Birta („Rușine Birta!”), cât și primului ministru, Ilie Bolojan. Unii participanţi la marş au fost reţinuţi pentru aplicarea unor sancţiuni contravenţionale.

 

Mesaj de iubire din partea ambasadoarei Willemijn van Haaften

Înainte de primul marş Oradea Pride, am întrebat-o pe Willemijn van Haaften, Ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în România, ce părere are despre comunitatea orădeană şi faptul că marşul nu a primit aviz favorabil. Willemijn van Haaften nu este pentru prima dată la Oradea. A fost aici acum câteva luni cu un proiect pentru biciclişti şi a reuşit atunci să exploreze oraşul parcurgându-l pe bicicletă, pe pistele amenajate.

– Care este semnificaţia prezenţei dumneavoastră, astăzi, la Oradea?

Willemijn van Haaften: Sunt foarte fericită să fiu astăzi în Oradea. Este un oraş frumos, iubesc mediul multicultural de aici, şi am venit ca să iau parte la o masă rotundă despre discriminare şi egalitate în drepturi, şi ca să sprijin comunitatea LGBTIQ+, lucru pe care îl consider foarte important.

– Ce părere aveţi despre faptul că Primăria Oradea nu a dat aviz favorabil marşului Oradea Pride?

Willemijn van Haaften: Am înţeles că este o decizie dificil de luat pentru Primărie, dar pe de altă parte consider că este un principiu important faptul că toţi cetăţenii au dreptul să se adune şi să demonstreze paşnic în oraş. Cred că dacă comunitatea LGBTIQ+ doreşte, o dată pe an, să aibă un marş paşnic prin oraş, îmi imaginez că autorităţile locale ar putea face un efort ca acest lucru să îl facă posibil pentru ei.

– Ce credeţi, de unde vine teama asta faţă de acest marş Pride?

Willemijn van Haaften: E dificil pentru mine să estimez acest lucru. Chiar nu ştiu… Am luat, de exemplu, parte la marşul Pride din Bucureşti, care a fost o adunare fericită a iubirii, a păcii şi a fi pur şi simplu cine eşti, conectată cu oraşul. Aşadar, chiar mi-aş dori ca într-un anume punct, nu departe în viitor, aşa ceva să fie posibil şi în Oradea.

– Care ar fi mesajul dumneavoastră către comunitatea orădeană, vizavi de marşul Oradea Pride?

Willemijn van Haaften: Le-aş spune să continue să încerce să se conecteze cu oamenii într-un mod vesel şi paşnic, pentru că până la urmă totul este doar despre iubire, pe cine vrei să iubeşti. Pnetur mine e foarte dificil să găsesc ceva negativ într-un mesaj de iubire. Şi Chiar mi-aş dori, pentru comunitatea orădeană, să fie capabilă să îşi exprime acest mesaj de iubire pe străzile din Oradea.

Conferința „Pride în action” de la Oradea a avut-o ca invitată pe Ambasadoarea Regatului Țărilor de Jos în România