Aleșd plătește cel mai puțin, dintre orașele din județ, către Fondul de Mediu, pentru neîndeplinirea obiectivelor privind reciclarea. Astfel, Aleșd are de achitat, pentru anul 2022, aproape 9.000 de lei, Salonta de aproape 5 ori mai mult.

[eadvert]

Primarul din Aleșd, Ioan Todoca, ne-a explicat că la case se reciclează aproape 100%, în timp ce la blocuri s-a observat o îmbunătățire în procesul de colectare selectivă a gunoaielor după ce au fost montate țarcuri cu acces pe bază de cartele, pentru pubele. Locuitorii din Aleșd reciclează pe cinci fracții. „Noi stăm la casă, iar la noi în zonă totul este ok.

Se colectează menajerul și cel rezidual în fiecare săptămână, plasticul, metalul, hârtia și cartonul o dată la două săptămâni și sticla o dată pe lună. Am primit tomberoane și saci pentru fiecare categorie de deșeu”, ne-a explicat Răzvan, din Aleșd. „Nu a fost ușor pentru noi, care nu am colectat selectiv, însă ne-am adaptat.

Acum avem și în casă cinci pubele mici să le putem colecta separat. Noi ne-am dorit să facem asta, pentru că avem un copil mic și vrem să învețe cum să recicleze”, ne-a povestit aleșdanul, care spune că nu au fost probleme cu ridicarea gunoiului și că oamenii plătesc în funcție de cât de des scot pubelele.

Un locuitor din Beiuș, care stă tot la casă, spune că autoritățile sunt foarte stricte cu colectarea selectivă.

„Eu stau la casă și sincer mi se pare foarte strict. De multe ori, mai ales la început, cum noi avem și chiriași și nu înțelegeau cum trebuie procedat, și la început nu mi-au luat gunoiul”, a explicat Cristina.

Ea ne-a povestit că a fost impresionată, cu ocazia unei vizite la sediul operatorului, când a văzut că toate deșeurile sunt separate în containere, pe categorii.

„Am înțeles că la bloc nu stau la fel de bine la acest capitol, dar la casă reciclarea se face pe bune”, a declarat beiușanca.

Pentru neîndeplinirea obiectivelor privind reciclarea, cel mai mult are de plătit Primăria Oradea, iar cel mai puțin cea din Aleșd, dintre orașele din județ.

Primăriile din județ au de plătit aproape 6 milioane de lei, taxa pentru neîndeplinirea obiectivelor privind reciclarea, pentru anul 2022.
Astfel, Primăria Oradea are de achitat aproape 1 milion de lei. Urmează Salonta, cu 43.330 de lei, Marghita, cu 42.004 lei. Beiuș are de achitat 29.068 lei, Ștei are de plătit 25.360 de lei, iar Săcueni 20.848 de lei.

Aleșd are de plătit cea mai mică sumă, dintre orașele din județ. Astfel, primăria are de achitat la Fondul de Mediu 8.925 de lei, taxa pentru anul 2022. Potrivit informațiilor furnizate de municipalitate, Aleșd colectează pe cinci fracții.

„Merge destul de bine colectarea selectivă. La case se reciclează aproape 100%. La început plăteam și noi 50.000 – 60.000 lei pe an, însă avem firma noastră de salubrizare și încercăm să facem cât mai bine. Ne-am învățat din prima zi și colectăm selectiv”, ne-a explicat primarul Ioan Todoca.

El a adăugat că de când s-au făcut la blocuri țarcuri închise pentru aruncarea gunoaielor, iar accesul se face cu cardul, au constatat că și acolo gradul de colectare selectivă s-a îmbunătățit considerabil. Astfel, în Aleșd, pentru populația de la case se reciclează astfel: pubelă neagră de 40 de litri pentru deșeuri reziduale, pubela maro de 23 de litri pentru cele biodegradabile, saci plastic 120 de litri de culoare galbenă pentru plastic și metal, saci de 120 de litri de culoare albastră pentru hârtie și carton (sacii fiind distribuiți gratuit) și pubela 40 de litri de culoare verde pentru sticlă.

„Toate deșeurile reciclabile colectate selectiv nu se taxează”, ne-a transmis Primăria Aleșd.

La blocuri sunt amenajate platforme betonate, închise și împrejmuite, cu 5 boxe fiecare. „După colectare, deșeurile reciclabile ajung în stația de sortare și transfer deșeuri din orașul Aleșd unde sunt sortate plasticele, pe tipuri de culori, hârtie și carton, sticlă, biodegradabil. După sortare sunt balotate și apoi valorificate către operatori economici autorizați să preia aceste tipuri de deșeuri. De asemenea, din sortarea deșeurilor rezultă deșeuri care sunt transportate și depozitate la EcoBihor sau Geocycle SRL (deșeuri pentru valorificare energetică)”, a precizat sursa citată.

Pentru a crește și mai mult gradul de reciclare, primăria intenționează să finalizeze modernizarea celor 17 platforme închise, să deruleze acțiuni de conștientizare în rândul populației și acțiuni periodice de colectare a deșeurilor voluminoase. Totodată, conducerea primăriei speră că montarea de camere video să prevină abandonarea deșeurilor în locuri nepermise.

În urma unei cereri făcute de Jurnal bihorean, Primăria Aleșd ne-a transmis că din cele 1.787 de gospodării, 1.732 au încheiat contracte cu firma de salubrizare. Totodată, contracte au încheiat și 87 de asociații de proprietari, 277 de persoane juridice și 16 instituții publice.

La Beiuș, gradul de colectare este în jur de 35%-40%, susține primăria. În privința măsurilor prin care municipalitatea dorește că crească gradul de reciclare se numără „informări pe pagina de internet” și „verificări în teren”. Municipalitatea ne-a transmis că procentul de contractare a serviciilor de salubrizare este de aproximativ 92%, iar aproximativ 7% sunt gospodării nelocuite.

Salonta reciclează astfel: rezidual, bio deșeu, sticlă, hârtie/carton, plastic/metal. Primăria a precizat că o Patrulă Eco verifică modul în care se realizează colectarea selectivă și identifică gospodăriile care nu au încheiat contracte pentru ridicarea gunoiului. Potrivit informațiilor furnizate de Primăria Salonta, în municipiu au fost încheiate 3.490 de contracte din 4.506 gospodării, din care aproximativ 500 nu sunt locuite.

La Marghita gradul de colectare este de doar 20%. Și acolo colectarea selectivă se face pe 5 fracții. Municipalitatea ne-a transmis că a cerut finanțare pentru 25 de insule ecologice digitalizate, care vor ajuta la creșterea gradului de reciclare. Din cele 6.024 de gospodării, 5.222 au încheiat contracte cu operatorul de salubritate. „Menționăm că în prezent se realizează un studiu prin care identificăm gospodăriile nelocuite, pentru a avea o evidență clară cu privire la numărul de gospodării din Marghita”, a precizat primăria, la solicitarea Jurnal bihorean.

În Săcueni reciclarea a ajuns la 40%. Pentru îmbunătățirea reciclării selective, primăria vrea să micșoreze cantitatea de deșeuri abandonate, Eco Patrula să ajute la educarea populației în privința modului corect de a arunca gunoiul și să continue verificările în teren, pentru a vedea modul în care locuitorii aruncă deșeurile, conștientizarea elevilor cu privire la selectarea corectă a deșeurilor și că arderea lor este interzisă. Potrivit municipalității, deșeurile populației sunt transportate 100%.

În orașul Nucet sunt încheiate 509 contracte cu firma de salubrizare și sunt 19 gospodării fără contracte, acestea fiind în „curs de rezolvare”, potrivit primăriei. Pentru a îmbunătăți gradul de reciclare selectivă, municipalitatea vrea să înființeze insule ecologice. Primăria nu a precizat la cât a ajuns gradul de colectare selectivă.

În Ștei există 62 de platforme pentru colectarea selectivă a deșeurilor, iar în interior sunt amplasate containere pentru colectarea selectivă pe cinci fracții. Pentru „îmbunătățirea performanțelor de mediu” și „reducerea impactului negativ asupra mediului”, municipalitatea și-a propus să împuțineze cantitatea de deșeuri generate „prin promovarea și dezvoltarea sistemului de colectare selectivă și valorificarea deșeurilor reciclabile”. „Gradul de acoperire a contractelor de salubrizare față de numărul de gospodării este de 100%”, ne-a transmis Primăria Ștei.

Obiectivele pentru reciclare

Primăriile din țară trebuie să plătească o contribuție de 50 de lei/tonă, pentru diferența dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare a deșeurilor și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare. Contribuția este valabilă numai în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare, iar suma datorată se calculează conform anexei nr. 6 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2005.

Obiectivul anual de reducere a cantităților de deșeuri municipale eliminate prin depozitare a fost de 25% în 2017, 35% în 2018, 45% începând cu 2019 și în prezent aceasta a ajuns la 60% (minimum 50% din reciclare și 10% din alte forme de valorificare).

Contribuția plătită de primării, dar și de agenții economici care importă, produc sau distribuie produse ambalate, ajung la Fondul de mediu, care este un instrument economico-financiar destinat susținerii unor proiecte pentru protecția mediului și sustenabilitate la nivelul întregii societăți. Reglementate prin OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu și prin Ordinul Nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul a contribuțiilor și taxelor datorate la Fondul pentru mediu, aceste obligații vin să susțină inițiativele care se bazează pe principiul cunoscut drept „poluatorul plătește”.

Pentru a încuraja atingerea obiectivelor globale de valorificare și reciclare a deșeurilor impuse producătorilor, AFM aplică o serie de taxe, contribuții și sancțiuni societăților care importă, produc sau distribuie produse în România, introducând astfel pe piața națională bunuri ambalate ce generează deșeuri.

Sistem de management în Bihor

În județul Bihor, ADI Ecolect, formată din toate orașele și comunele din Bihor, plus Consiliul Județean Bihor, este responsabilă de implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Practic, Ecolect a organizat și coordonat licitațiile pentru stabilirea operatorilor de salubritate din cele 6 zone de operare ale județului (cu excepția municipiului Oradea). SMID a fost pus în funcțiune în 2020.

Ca metode de taxare a serviciului de salubritate, 79 de unități administrativ-teritoriale au optat pentru varianta tarif/gospodărie, restul de 21 optând pentru varianta taxă/persoană. Potrivit președintelui ADI Ecolect, asociația își propune, în acest an, să acceseze fonduri europene pentru două proiecte.

Primul, în valoare de peste 400.000 lei, a fost aprobat și se referă la realizarea unei platforme informatice integrate. Aceasta va fi accesibilă atât cetățenilor, cât și operatorilor de salubritate și primăriilor. Al doilea proiect, în valoare de 350.000 de euro, prevede crearea unor laboratoare ecologice în mai multe școli, organizarea unor tabere pentru elevi, organizarea unor cursuri de educație ecologică etc.

Sumele declarate de primării, reprezentând obligația pentru deșeuri municipale

2021: 320.033 lei

2022: 5.979.752 lei

Cantitățile de deșeuri municipale generate și declarate de primăriile din Bihor

2021: 140.259 tone

2022: 416.017 tone

Primăriile care au depus declarațiile la Fondul de Mediu

2021: 96 de primării

2022: 79 de primării