Tezaur în Pădurea de la Săldăbagiu

Cosmin Pascu, un orădean care caută „comori” din pasiune, a făcut duminică o descoperire remarcabilă – 190 de dinari şi groşi polonezi datând din secolul al XVI-lea. Conform legii, descoperitorul ar trebui să primească de la stat 30% din valoarea obiectelor descoperite.

„Legea spune că în urma evaluării pe care o vor face specialiştii de la Muzeul Ţării Crişurilor va primi 30% din valoarea estimată a acestui mic tezaur. Legea mai precizează că dacă se constată că este vorba despre o descoperire de excepţie această sumă se poate majora cu 15%. Din punctul nostru de vedere sunt nişte lucruri secundare. Desigur, vom face toate demersurile pentru ca în termen de 18 luni, cum prevede legea, să-i parvină suma cuvenită. Doresc să evidenţiez comportamentul civic absolut corect al domnului Pascu, care a respectat întocmai legea care spune că în termen de 72 de ore de la descoperire există obligaţia de a înştiinţa fie poliţia, fie primăriile, fie direcţiile judeţene pentru cultură. El a venit la noi la 24 de ore de la descoperirea acestor monede”, a declarat Lucian Silaghi, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bihor.

Pas cu pas

Povestea tânărului IT-ist în vârstă de 27 de ani a început duminică, 24 mai, când şi-a propus să iasă la pădure. Iniţial, pornise spre o pădure oarecare, dar noroiul de pe un câmp i-a schimbat direcţia de mers. Aşa a ajuns la Pădurea de la Săldăbagiu de Munte, foarte căutată de căutătorii de comori pentru obiectele din Primul şi al al Doilea Război Mondial.

„Niciunul din cei care deţin un detector de metale nu se gândeşte că va merge pe teren şi va descoperi obiecte cu adevărat importante pentru patrimoniul cultural al ţării sale sau al altor ţări. Dar, de câte ori se întâmplă acest lucru, sentimentul pe care îl simte o persoană care face o descoperire nu poate fi descris în cuvinte. Nu pot să exprim în cuvinte ceea ce am simţit când am văzut scoasă la lumină o bucată din istoria ţării, după sute sau mii de ani de la pierderea sau îngroparea în pământ a unor obiecte”, a mărturisit, într-o conferinţă de presă ţinută la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, Cosmin Pascu.

În faţa jurnaliştilor şi a reprezentanţilor Direcţiei pentru Cultură, Cosmin a povestit cu însufleţire emoţia de duminică: „După ce am lăsat maşina, la nici 10-15 m de locul parcării, la a doua groapă făcută în acea zi, a ieşit la iveală un buchet de 10 monede verzi. Prima reacţie a fost că vor fi bani româneşti, monede contemporane. Le-am luat şi, văzând inscripţiile, am constat că nu este cazul de bani contemporani. Le-am luat şi cu grijă am început să sap tot mai mult şi mai mult, până la sfârşit, în zona respectivă, s-au zărit în jur de 190 de monede întregi şi fragmente. Adâncimea la care au fost descoperite este de 5-15-25 de cm. Foarte la suprafaţă, pe o distanţă de un metru pătrat, răsfirate prin pământ, nu dădeau semne că ar fi fost în vreun material textil, care să se fi dezintegrat de-a lungul timpului cum au fost alte descoperiri din ţară. Am săpat, pentru siguranţă, la o adâncime de 30 de cm. Am vrut să le scot în aşa fel încât să nu se strice”, a relatat cu modestie Cosmin.

„Braconieri de istorie”

Tânărul care a descoperit comoara nu a fost tentat nici măcar o secundă să păstreze monedele. Din contră, este supărat pe cei care îi confundă pe cei cu atestate pentru detectoare de metal cu cei ce deţin ilegal astfel de aparate. Pe de altă parte, el consideră că autorităţile trebuie să aibă în vedere facilitarea demersurilor detectorilor de comori în predarea bunurilor de patrimoniu.

„Este foarte important să se ştie că de multe ori «detectoriştii» sunt acuzaţi pe nedrept că ar fi braconieri de istorie şi că fac o afacere din asta. Adică, îşi cumpără un detector, îşi abandonează slujba şi după aceea trăiesc foarte bine din vânzarea pe piaţa neagră de artefacte. Nu este deloc aşa. Toţi cei care se ocupă cu aşa ceva nu au declarate detectoarele la nici o instituţie abilitată. Este destul de trist pentru că cetăţeanul de rând când mă vede pe mine ori pe cel cu detectorul deţinut ilegal nu face nicio deosebire. De multe ori, avem probleme şi cu pădurarii care ne întorc din drum şi refacem de multe ori şi 5 km de drum pentru a le prezenta autorizaţia, pentru a le dovedi că suntem de bună credinţă. Pe de altă parte, subliniez că directorul de aici este foarte deschis. Din relatările colegilor mei ştiu că în alte judeţe este mai greu să predai obiecte autorităţilor. Unii primari nici nu ştiu ce să facă cu ele. Legea spune că în zona comunelor în care nu ai acces la un muzeu sau la o instituţie de cultură mai mare, trebuie predate primăriilor. Le iau, le aruncă în cutii, peste o săptâmână, două, le duc la muzeu. Multe obiecte de acest gen au fost predate, dar despre care nimeni nu ştie nimic”, a mai adăugat Cosmin.

Predate specialiştilor

Monedele descoperite au fost predate specialiştilor Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea care le vor evalua pe toate şi vor stabili o valoare a acestora. Potrivit expertului în Arheologie din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Marinel Roşu, monedele – groşi polonezi sunt din secolul XVI.

„Este important de remarcat că materialul din care sunt confecţionaţi este un argint de bună calitate. Uitându-ne peste ele am constat că s-au păstrat într-o stare foarte bună. Acidul solului este duşmanul principal al artefactelor arheologice. Aici se vede că materialul este de foarte bună calitate. Este o monedă uzuală care, în perioada respectivă, se folosea în Transilvania şi în Crişana. Cei ce ascundeau acest tezaur, nu umblau cu cazmaua după ei. În momente de răstrişte sau de pericol le puneau imediat la rădăcina unui copac sau îşi făceau semne şi zgâriau cu un băţ pentru a le scoate din pământ. De aceea, se găsesc la suprafaţă”, a mai spus Marinel Roşu.