Dirijorul Tiberiu Soare revine la Oradea după un an şi jumătate, fiind invitatul concertului de joi seara al Filarmonicii de Stat Oradea. „Mă bucur să îl avem ca invitat al aceste săptămâni, pe maestrul dirijor Tiberiu Soare, unul dintre cei mai îndrăgiţi şi mai solicitaţi dirijori din România. Ne face de fiecare dată o deosebită plăcere când putem lucra cu dânsul şi îi mulţumim că a acceptat invitaţia noastră”, a spus directorul artistic al Filarmonicii, Kurucz Tibor.

[eadvert]

În program sunt propuse spre audiere două lucrări de mare popularitate. Prima lucrare este Uvertura Leonora, nr. 3, de Ludwig van Beethoven. În 1804 compozitorul a început să lucreze la Fidelio, singura operă pe care Beethoven a scris-o, inspirată de melodrama franceză Bouilly a epocii revoluţionare. Opera a trecut prin mai multe versiuni şi ca să ajungă la forma finală a avut nevoie de aproximativ zece ani. Prima variantă a fost interpretată în 1805.

Compozitorul a scris patru uverturi pentru această operă. Ultima, numită Fidelio, precede în mod obişnuit reprezentarea dramei. Dintre celelalte trei, cea mai izbutită este Leonora nr. 3, o magistrală sintetizare simfonică a acţiunii.
În a doua parte a programului figurează celebra suită simfonică compusă de Nikolai Rimski-Korsakov, Şeherezada, o compoziţie de mare respiraţie, care fascinează atât prin măiestria orchestraţiei strălucite realizată de marele maestru rus, cât şi prin transpunerea romantică în muzică a povestirilor Orientului atât de exotic pentru sufletul european, „O mie şi una de nopţi”.

Compoziţia a fost finalizată în 1888 şi a avut premiera la Sankt Petersburg în 3 noiembrie 1888, compozitorul fiind dirijorul.

„Această piesă este o adevărată piatră de încercre a concert-maeştrilor, conţinând cele mai multe, complexe şi totodată cele mai frumoase solo-uri pentru violonistul care ocupă funcţia cea mai importantă dintr-o orchestră simfonică. Vioara solo joacă rolul Şeherezadei. În concertul nostru, garanția unei interpretări de clasă a părților solistice pentru vioară va fi asigurată de concert-maestrul filarmonicii, Nagy Kálmán”, precizează directorul artistic Kurucz Tibor.

Invitat, Tiberiu Soare

Dirijorul invitat, Tiberiu Soare, unul dintre cei mai apreciați muzicieni români ai momentului, își desfășoară activitatea de dirijor din anul 1999. În prezent, Tiberiu Soare este dirijor al Operei Naționale București, iar începând din anul 2020 ocupă și funcția de dirijor principal al Filarmonicii de Stat din Sibiu. Artistul este şi Conf. Univ. Dr. al Universității Naționale de Muzică București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagodie Muzicală, catedra Dirijat de orchestră.

Tiberiu Soare revine după un an şi jumătate la Oradea, ultimadată fiind prezent în martie 2019, în Festivalul Primăverii al Filarmonicii. „Sunt foarte fericit să văd că Filarmonica orădeană ţine aprinsă flacăra asta din ce în ce mai plăpândă a culturii înalte, a artei de calitate. După cum putem vedea în întrega lume situaţia devine din ce în ce mai gravă”, spune dirijorul, care a avut săptămâna trecută neplăcuta experienţă de a i se anula două concerte: deschiderea stagiunii Orchestrei Radio din Bucureşti avându-l ca invitat pe celebrul pianist Simon Trpcheski – un concert Beethoven -, dar şi deschiderea stagiunii de la Opera Naţională Română, cu „Tosca” de Puccini.

Pe „nisipuri mişcătoare”

În acest an se sărbătoresc 250 de ani de la naşterea compozitorului, motiv pentru care Beethoven este inclus şi în concertele Filarmonicii orădene. „Nu cred că un alt compozitor putea să aibă un an aniversar atât de tumultuos şi cu atât de multe probleme. E foarte beethovenian tot ce se întâmplă. Suntem dominaţi de indeterminare, suntem dominaţi de acest climat de nisipuri mişcătoare. Putem să ne sistăm activitatea de pe o zi pe alta, cu bilete vândute. Sper din tot sufletul să nu mai fie cazul nicăieri de aşa ceva, nu numai la Oradea. Sper ca măsurile luate de autorităţi să fie puţin mai previzibile. Ştiu că este foarte dificil pentru că evoluţia virusului nu este una care să permită nişte planuri foarte bine elaborate totdeauna, dar pe cât posibil ar trebui luate aceste măsuri într-o manieră predictibilă, benefică mai ales pentru sectorul cultural. De aceea mă bucur că Filarmonica orădeană ţine aprinsă această flacără din ce în ce mai firavă. Se tot închid, se tot anulează… Din fericire la Oradea se dau concerte şi lumea e aşteptată în sală luându-se toate măsurile cu stricteţe. Vrem să avem grijă de spectatorii noştri, vrem să avem grijă de noi, dar în acelaşi timp vrem ca rezultatul muncii noastre de zi cu zi să ajungă la public, este foarte important”, punctează Tiberiu Soare.

Dirijorul a subliniat că variantele de concert ca cele transmise în live streaming pot uşura puţin durerea provocată de această despărţire de public dar în niciun caz nu o pot înlocui. „Sunt o soluţie pe termen scurt, dar în niciun caz nu reprezintă un substitut ideal pentru activitatea adevărată de concerte şi de spectacole. Să nu ne facem iluzii. Arta se face în templele dedicate artei, şi anume sălile de concerte şi de spectacole”.

„Un program superb”

Revenind la concertul de joi seară, Tiberiu Soare explică faptul că Beethoven a lucrat la multe variante de uverturi pentru opera Fidelio. A scris patru uverturi, una dintre ele fiind iniţial denumită Fidelio iar celelalte trei fiind Leonora.
La Oradea vom asculta ultima ediţie şi cea mai atent revizuită de către Beethoven. „Ea nu se cântă astăzi în teatrele de operă drept uvertură a operei Fidelio. Dacă e să apară, conform unei tradiţii aprute pe la jumătaea secolului XIX, apare undeva între scenele 1 şi 2 ale actului al doilea. Sunt dirijori care preferă să o introducă acolo ca un fel de interludiu orchestral, dar alţii dirijori consideră că uvertura îşi are locul pe scena sălilor de concert, aşa cum o să facem şi noi”, spune Tiberiu Soare.

Leonora nr. 3 este mai multe decât o uvertură, precizează dirijorul, pentru că reprezintă o lucrare de sine stătătoare. „Nu e destinată să deschidă ceva, e ca un fel de poem simfonic având şi un substrat programatic. Uvertura are foarte mare legătură cu libretul operei şi reprezintă o concentrare a acţunii operei în nişte idei muzicale tratate din punct de vedere dramaturgic, fiecare temă vrea să spună ceva. E un fel de protopoem simfonic”, spune Tiberiu Soare.

În partea a doua se va asculta Sheherazada, de Nikolai Rimski-Korsakov, „o splendoare”, cum spune dirijorul şi de fiecare dată o mare plăcere pentru muzicieni şi pentru public când se întâlnesc cu această lucrare. Ea a avut premiera în 1888 la Sankt Petersburg , dar adevărata consacrare a cunoscut-o la expoziţia mondială de la Paris, câţiva ani mai târziu.

„E o muzică superbă, cu apel imediat la public. Temele sunt clare, melodioase, şi fac apel mai degrabă la un Orient aşa cum şi-l imaginau europenii occidentali sau clasele cultivate al Rusiei Ţariste. E un Orient inspirat mai degrabă de acea lucrare literară cu autor anonim, «O mie și una de nopți». Ce a vrut până la urmă Rimski-Korsakov a fost să elimine ideea că ar vrea să spună neapărat o poveste. A încercat să elimine firul narativ, descriind patru stări, patru tablouri sonore inspirate din atmosfera poveştilor celor o mie de nopţi. E o muzică picturală până la urmă, generează imagini şi fiecare este invitat să îşi construiască propria sa poveste în timp ce o ascultă”, punctează dirijorul.

Tiberiu Soare consideră că este un program superb şi se bucură că îl interpretează împreună cu Filarmonica orădeană, făcându-i o mare plăcere de fiecare dată când vine aici, pentru că se simte extraordinar cu acest colectiv dinamic, solicitant în timpul repetiţiilor, care crează o efervescenţă de lucru. „Întotdeauna a fost vorba de investire de energie şi asta e foarte bine pentru că toate lucrurile pe care le facem la repetiţii şi toată această atmosferă benefică pentru muzică duc de cele mai multe ori la concerte foarte reuşite, aşa cum sper să fie şi joi seara”, a încheiat Tiberiu Soare.