Șeful AFIR a venit însoțit de șase fermieri, dovezi concrete ale performanțelor obținute de instituție. Buzlea a prezentat submăsura „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, menționând că din cei 10.100 de tineri care au contractat la nivel național, 900 sunt din Bihor. Pe 6 dintre cei 900 i-a prezentat conducerii județului și i-a adus în atenția opiniei publice, ca exemple de bune practici. Tânărul fermier are vârsta sub 41 de ani și se stabilește pentru prima dată la țară, unde demarează în premieră un business în agricultură, fără a fi privat de altă activitate. Tânărul fermier poate primi un sprijin între 40.000-50.000 de euro. Șeful AFIR a spus că s-a solicitat Comisiei Europene ca sprijinul să fie de 100.000 euro, „nu pentru a-i dezamăgi pe cei care au primit deja, ci pentru a-i încuraja pe cei care vor avea proiecte în viitor”.
„Vă felicit pentru ceea ce ați făcut, iar acum a venit momentul să culegeți și roadele muncii, și satisfacția muncii voastre, cel mai adesea grea. Ceea ce mă bucură cel mai mult e faptul că aveți planuri să vă extindeți”, a spus prefectul de Bihor, Ioan Mihaiu.
Din bancă în ferma de lavandă
Lăzăreni/Roit/Cheriu. Adriana Târp este absolventă de Științe Economice, a lucrat într-o bancă, iar acum administrează o fermă de lavandă la Lăzăreni. „Lavanda este povestea mea frumoasă, care a început în octombrie 2013, plantată pe parcursul a 7 zile, ca în povești. Am așteptat plină de speranță primăvara lui 2014 și am vizitat-o destul de des, mai des decât zăpada; a venit primăvara și din micii butași a crescut o frumoasă plantație, azi toți care mă cunosc știu povestea Lavanda Adrienne.
Vă invit pe toți să vedeți și mai ales să simțiți mireasma lavandei, începând cu luna mai și până în septembrie”, spune Adriana Târb, care a accesat primele fonduri europene, 40.000 de euro, în 2016. Azi, imaginile cu ferma ei de lavandă sunt prezente pe internet, deoarece sunt locuri alese de fotografi pentru cadrele spectaculoase. Programările pentru fotografii se fac pe site-ul fermei. Adriana are o distilerie pentru ulei și apă de lavandă, iar din următoarea tranșă de bani europeni, adică 10.000 de euro, dorește să-și deschidă un magazin unde să-și vândă produsele.
Liuța Simona Pop a îmbinat, la Dernișoara, bucuria creșterii copilului cu cea a creșterii unei afaceri. Tânăra a povestit că a preluat exploatația de la bunici în momentul în care aceștia au ajuns la o vârstă la care aveau nevoie de sprijin. Simona a lucrat în asigurări, a fost dintotdeauna un spirit antreprenorial, a accesat fonduri europene, și-a făcut două solarii la Dernișoara, și-a procurat utilaje. Simona Liuța Pop cultivă căpșuni și fasole. „Încerc să nu vând otravă, iar din a doua tranșă de bani vreau să mă dezvolt, să am 3-4 solarii, o linie de procesare, o hală în acest sătuc minunat, satul copilăriei mele”.
„Coșul lui Ionuț” este deja, așa cum remarca și Cristian Buzlea, „un brand regional”. În spatele acestuia se află Ionuț Moldovan, un tânăr din Roit, care a mărturisit că e pasionat de agricultură de când se știe. Are 23 de ani, și de la 10 ani a stat mereu lângă părinții săi, fascinat de faptul că „dintr-o sămânță de câțiva milimetri iese o plantă de câțiva metri, căreia poți să-i culegi roadele”. Ionuț a studiat Agronomia și a pornit afacerea, constatând câte lucruri se vând pe internet. A mărturisit că a fost sceptic, la început, că va reuși să vândă legume și fructe pe internet, când sunt atâtea piețe. Are peste 10.000 de urmăritori și sute de cumpărători, iar succesul vine și din conceptul pe care l-a dezvoltat. El face livrări la domiciliu, pentru că în acest fel el ştie că „le ofer oamenilor posibilitatea de a-şi păstra o alimentaţie sănătoasă, iar asta îmi va aduce satisfacția dorită”.
Muzică și agricultură
Lucian Șereș participă la evenimente și festivaluri din pasiune pentru muzică. Pasiunea pentru muzică nu-i îngrădește însă pasiunea pentru agricultură. Tânărul a dezvoltat la Nojorid o fermă luând o tranșă de 30.000 de euro fonduri europene.
De la 12 ha de teren lucrate, tânărul a ajuns acum să lucreze 50 ha de teren, are de la 50 de oi un efectiv de 100 de oi, schimbând generațiile, la fel cum a făcut și cu vacile. Și-a achiziționat un tractor, un tocător de deșeuri, iar în viitor dorește să-și achiziționeze și o semănătoare.
Daniela Surdan este omul din spatele chioșcurilor-căpșună pe care le vedem în tot orașul. Afacerea cu căpșuni vine de la Cheriu, acolo unde Daniela lucrează din greu și visează ca soțul său să revină acasă din străinătate. Împreună au muncit 5 ani în Germania în domeniul agriculturii, într-o fermă de căpșuni și sparanghel. Daniela s-a întors acasă și la Cheriu a pus bazele unor sere cu materiale din Anglia, unde plantează căpșuni din Italia. La Beznea, Marius Cacuci e printre puținii români care mai crește bivoli. Are o fermă cu peste 60 de bivoli, gospodărită de patru generații: bunicul, tatăl, el și fiul său. El a recondiționat grajdurile CAP-ului, a procesat lapte și produse lactate pe care le valorifica la București, dar acum nu mai poate face acest lucru, deoarece nu are oameni cu care să muncească. Își dorește să se extindă; împreună cu alți fermieri din județele învecinate, intenționează să facă salam de bivol cu mangaliță și să proceseze și lapte pe lângă carne.
Citiți principiile noastre de moderare aici!