Din păcate pentru îngrijorarea fostului episcop reformat, dar şi pentru cei ce se opun proiectului cianuristic din Apuseni, răspunsurile oferite de Potocnik nu sunt de natură să ofere asigurări.
Tokés László îi amintise comisarului că în urmă cu doi ani şi jumătate Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârşitoare interzicerea mineritului cu tehnologii bazate pe cianură în statele membre UE – pentru că mineritul care se bazează pe cianuri nu poate fi niciodată „sigur”. Doar că acel act adoptat de PE nu a mai fost îmbrăţişat ulterior şi de Comisia Europeană. În scrisoarea adresată lui Potocnik, Tokes a amintit de catastrofa din 2000, „când râul Tisa a fost poluat cu 100,000 de tone de cianuri, provenite de la mina de aur din Baia Mare, mină care avea toate avizele necesare, aşadar era «sigură»”. „Eurodeputatul ardelean a mai atras atenţia că deschiderea giganticei mine de la Roşia Montană, ameninţă cu distrugeri asemănătoare, însă de o gravitate mult mai mare şi l-a informat pe comisar că la Certej, aproape de municipiul hunedorean Deva, în Munţii Metaliferi, se dezvoltă o ameninţare asemănătoare asupra mediului”, aminteşte biroul de presă al lui Tokes.
În scrisoare, Tőkés László l-a întrebat pe comisar dacă a fost informat sau nu despre mina de la Certej, dacă va ancheta respectarea directivelor europene privind apa şi deşeurile menajere, dacă va lua în considerare un document adoptat de ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia) şi „dacă pot conta locuitorii Uniunii că membrii Comisiei Europene vor ţine cont de dreptul lor fundamental la un mediu sănătos şi la o viaţă sigură – în ciuda lăcomiei egoiste a unei elite strâmte de industriaşi din domeniul minier”.
Diplomaţie fără consistenţă
În răspunsul său, Potocnik l-a încredinţat pe Tokes că îi împărtăşeşte „în totalitate îngrijorările privind pericolele pe care le reprezintă mineritul cu cianuri şi suntem de acord că trebuie întreprinse toate acţiunile preventive în vederea evitării unor catastrofe cu cianuri”. „Directiva cadru – pe lângă altele – prevede şi faptul că cea mai mare parte a cianurii folosită în minerit trebuie neutralizată, înainte ca deşeul cianurat să ajungă în haldă”, scrie comisarul în răspunsul său, transmis în 4 decembrie.
Cât despre Certej, Potocnik arată că nu a ştiut despre emiterea aviziului, dar adaugă că ţările membre UE nici nu sunt nevoite să anunţe Bruxelles-ul în asemenea situaţii. „Comisia Europeană are competenţe să facă demersuri împotriva unui stat membru, dacă are semnale că, în domeniul mineritului pe bază de cianuri, nu se respectă, fără echivoc, directivele cadru ale UE şi legile aferente”, transmite Potocnik. Comisarul european a învederat faptul că autorizarea mineritului de la Certej trebuie făcută în concordanţă cu directiva cadru a CE, care cere „transparenţă totală pentru cetăţenii europeni, în caz contrar întreaga răspundere revine statului membru care a emis autorizaţia”. Acelaşi comisar european mai arată şi că în UE mineritul cu cianuri nu e interzis. Cât despre Grupul de la Vişegrad, Potocnik crede că celor patru state ale acestui grup „le stă în putinţă să se împotrivească, în mod categoric, folosirii cianurii pe teritoriul lor”. Doar că România nu face parte din Grupul de la Vişegrad…
Citiți principiile noastre de moderare aici!