Tot mai putini bihoreni

Populaţia stabilă a judeţului a scăzut cu 24.848 de persoane faţă de 2002 ajungând în prezenta la 575.398 persoane, arată datele finale ale recensământului populaţiei şi locuinţelor realizat în 2011, date prezentate în cadrul unei conferinţe de presă de către Dana Paşc, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Bihor. Scăderi s-au înregistat şi în rândul orădenilor care în urma recensământului numără 196.400 persoane.

În mediul urban trăiesc 283.000 persoane, adică 49,2% din totalul populaţiei judeţului, cu 1,6% mai puţin decât la recensământul din 2002. Fenomenul este explicat prin migraţia în zolele limitoafe oraşelor.

Din punct de vedere etnic, românii formează 67% din totalul populaţiei stabile a judeţului, maghiarii 25,3% iar romii 6,3% . Aceştia numără cea mai mare creştere, fapt explicat de directorul DJS Bihor atât prin sporul natural mai ridicat, cât şi datorită mediatăzării şi implicării ONG-urilor rromi şi-au recunoscut apartenenţa. Slovacii reprezintă 1,1% din totalul populaţiei judeţului, germanii 0,13%, iar alte grupuri 0,06% (italieni, ucraineni, greci şi turci).

Structura populaţiei pe grupe de vârstă arată că la 20 octombrie 2011 copii 80-14 ani) deţin o pondere de 16,4% în totalul populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15-24 ani) reprezintă un procentaj de 12,8%, persoanele mature (25-64 ani) formează majoritatea 55,7%, iar persoanele în vârstă de 65 de ani şi peste reprezintă 15,1% din total.

După apartenenţa la o anume confesiune, majoritatea se declară ortodocşi (59%), urmaţi de reformaţi (17,5%), romano-catolici (8,9%), penticostali (7%), baptişti (4%) şi greco-catolici (2,2%).

Probleme

Dana Paşc a subliniat faptul că acest recensământ a avut mai multe particularităţi. Astfel, a fost primul recensământ după aderarea la UE, după 20 de ani de tranziţie. O altă particularitate a fost modul de înregistrare, aceasta făcându-se la reşedinţă şi nu la domiciliu, fapt care a dus la apariţia dublei înregistrări. „După etapa de verificare şi validare a datelor a apărut siutaţia CNP-urilor dublate. Cred că acum se vede importanţa declarării CNP-irilor. Având în vedere că s-au constatat duble înregistrări, pe paza CNP-ului s-au putut face clarificările”, a precizat Dana Paşc. Subînregistarea a fost o altă problemă. Pentru că periada de recenzare a fost foarte scurtă, 11 zile, faţă de o lună în alte ţări europene, recenzorii nu au reuşit să-i găsescă acasă pe toţi oamenii şi mulţi nu a declarat.

Din aceste motive s-a decis ajustarea datelor colectate din teren cu cele din bazele de date ale administraţiei. S-au comparat datele DJS cu cele de la Evidenţa Populaţiei, de la ANAF, CAS, Registrul de Evidenţă a Salariaţilor, Casa de Pensii şi Ministerul Educaţiei. Astfel, s-a constatat că în Bihor nu au fost înregistrare 26.000 de persoane.

Neconcordanţa dintre datele recensământului şi cele ale Autorităţii Electorale a fost explicată de şfa Direcţie Judeţene de Statistăcă Bihor prin faptul că numărul populaţiei e calculat de către Institutul Naţional de Statistică pornind de la rezultatul celui mai recent recensământ în funcţie de sporul demografic şi de migraţiune, în timp ce numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente este gestionat de Registrul de Evidenţă a Populaţiei.

„Nu se pot compara cele două tipuri de date, pentru că în listele electorale nu se regăsesc automat toţi cetăţenii”, a precizat Dana Paşc.