Transparenţi şi nu prea

În octombrie, APD solicitase societăţilor din subordinea municipalităţii ca, în baza Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public, să pună la dispoziţie procesele-verbale ale şedinţelor Consiliilor de Administraţie pentru perioada februarie – iunie 2014. La pachet, a fost solicitat tabelul nominal cu votul membrilor CA din ultima şedinţă. S-au mai cerut cheltuielile cu combustibilul autovehiculelor de serviciu pentru directori pe luna iunie şi s-a mai întrebat dacă la şedinţele CA pot participa reprezentanţi ai societăţii civile.

„Eurobusiness Parc şi CAO au fost cele mai noncooperante. Au căutat acele litere de legi prin care să nu îmi dea răspunsul solicitat”, a concluzionat Adrian Simon, preşedintele APD filiala Bihor şi vicepreşedinte al ONG-ului la nivel naţional. Simon spune că va solicita parlamentarilor de Bihor sprijin pentru a elimina paragrafele echivoce din legi, de care se prevalează unele instituţii pentru a nu da informaţii. De asemenea, Pro Democraţia susţine că va iniţia un parteneriat cu city-managerul Oradiei, Eduard Florea, pentru o mai mare transparenţă în regiile şi societăţile municipale.

Chiar dacă a solicitat informaţii în baza Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţii de interes public, Asociaţia Pro Democraţia s-a lovit mai degrabă de refuzuri, decât de cooperare din partea societăţilor aflate în subordinea Consiliului Local. Adică societăţi de interes public. Pro Democraţia a solicitat aceleaşi lucruri tuturor societăţilor din subordinea municipalităţii, într-un test de transparenţă faţă de societatea civilă. Iar răspunsurile au venit în scris.

Extreme

Cele mai cooperante s-au dovedit a fi Termoficare SA, Administraţia Domeniului Public (ADP) şi Electrocentrale (CET). Termoficare a pus la dispoziţie copii după procesele-verbale ale Consiliului de Administraţie, cerute de Pro Democraţia, în timp ce ADP a arătat, în răspunsul său, că pune la dispoziţie procesele-verbale spre consultarea reprezentantului ONG, la sediul societăţii. Electrocentrale a făcut public consumul de benzină aferent lunii iunie cu maşinile de serviciu ale directorului şi directorilor adjuncţi, cerut de ONG. Iată-l: 630 litri de benzină, precizând că maşinile respective nu sunt folosite doar de către directori.

În privinţa acceptului privind participarea reprezentanţilor societăţii civile la şedinţele Consiliilor de Administraţie ale acestor societăţi, preşedintele Pro Democraţia filiala Bihor, Adrian Simon, a reţinut deschiderea parţială manifestată de către directorul OTL, Csuzi Istvan. Acesta a condiţionat o asemenea colaborare „în condiţiile în care veţi prezenta o argumentare certă şi precisă pentru care informaţiile solicitate de dvs. vă sunt necesare în vederea apărării unui interes legitim al societăţii civile”. Simon spune că a reţinut uşa întredeschisă la Csuzi şi îi va propune acestuia să colaboreze, pentru a fi acceptat la şedinţele CA de la OTL.

Toate celelalte societăţi au manifestat reţinere în a îngădui unor terţe părţi, altele decât cele implicate direct (preşedinţi, membri ai CA, cenzori etc.) pentru a participa la şedinţele Consiliilor de Administraţie, motivând că nu au obligaţia legală şi nu au prevăzute asemenea reglementări în regulamentele interne. Însă şi aici, Electrocentrale şi Termoficare au dat răspunsuri echivoce, menite să nu închidă total uşa în nasul reprezentanţilor ONG.
Compania de Apă Oradea şi Eurobusiness Parc au fost societăţile cele mai refractare la demersul Pro Democraţia, deşi acest ONG este cunoscut pentru activitatea sa neobosită, ce militează pentru întărirea democraţiei în România, încă de la începutul anilor 90. CAO şi EB Parc – societate ce administrează parcurile industriale din Oradea – au refuzat, practic, orice colaborare. Ignorând prevederile Legii 544/2001, cele două societăţi au invocat prevederile altor legi: OUG 109/2011 şi Legea 31/1990, acte normative care le reglementează activitatea şi în cadrul cărora li se stabilesc obligaţiile ce le revin. Cum cele cerute de Pro Democraţia nu erau prevăzute în actele normative invocate de acestea, a fost motiv suficient ca solicitarea ONG-ului să fie trecută între paranteze.

„De la Compania de Apă am primit un răspuns asemănător şi acum doi ani, când am avut un demers tot pe CA. Acolo există o închidere pentru o cooperare cu ONG. Până la un punct sunt acoperiţi, până la punctul în care mergem pe interpretabilitatea legilor. Dar CAO şi Eurobusiness Parc au un comportament netransparent, gândeşti că ar fi societăţi secrete. De ce? Doar sunt companii subordonate autorităţii publice! Asemenea răspunsuri sunt inacceptabile în 2014, într-un municipiu care se laudă cu un premiu pentru transparenţă”, îşi susţine Simon teza, mulţumit, însă, de colaborarea cu CET, Termoficare şi chiar şi ADP. Omul de la ProDem afirmă că CET ar fi pus la dispoziţie şi procesele-verbale ale şedinţelor CA, însă acestea nu s-au mai ţinut, din cauza insolvenţei.

Către Florea şi parlamentari

Cum Primăria Oradea a câştigat recent un premiu naţional pentru aplicaţia de mobil Oradea City Report, Simon spune că îi va propune city-managerului Adrian Simon un parteneriat pentru o mai mare transparenţă în societăţile subordonate Consiliului Local. Chiar dacă omul de la Pro Democraţia spune că Oradea a primit premiu pentru o aplicaţie, pe când Primăria Timişoara este, de fapt, cea care a fost premiată pentru transparenţă.
Adrian Simon anunţă că va apela şi la parlamentarii bihoreni, pentru ca legile să nu mai fie atât de interpretabile în acest domeniu. „Planurile de afaceri ale viitorilor rmembri CA să fie publice încă înainte să fie desemnaţi, iar concursul pentru desemnarea acestora să fie mai transparent, începând de la anunţuri făcute în două ziare locale, nu într-un ziar central cu un tiraj de 173 de bucăţi (precum Bursa – n.r.)”, propune reprezentantul Pro Democraţia, nominalizând deja parlamentari cu care ar colabora: Ioan Cupşa, Gavrilă Ghilea, Szabo Odon şi eventual Sonia Drăghici.