Noi trasee pentru turismul carstic, de aventură, generalizarea serviciului de salubritate publică sau extinderea razei de activitate a instituţiilor culturale din subordinea Consiliului Judeţean în toate localităţile sunt doar câteva dintre propunerile cu care vine în faţa electoratului liberalul Mircea Mălan. Actualul viceprimar orădean este aspirant la prima funcţie în Consiliul Judeţean.
Poarta de Vest
Mălan observă că Bihorul, ca poartă de intrare în ţară a turiştilor care vin dinspre Vest dispune de importante zone turistice, mai ales montane, care nu sunt destul de puse în valoare. A exemplificat cu oferta de arhitectură şi loisir a Oradiei şi cu posibilităţile de balneaţie din Felix. „Munţii Codru Moma, Apuseni, Piatra Craiului şi din alte zone sunt într-o stare naturală foarte bună, agresiunile nu sunt semnificative. Acest mediu natural nu îl mai întâlnim aproape nicăieri în Europa de Vest”, apreciază Mălan cum, la fel, găseşte unice şi atractive culturile ceramice de la Vadu Crişului sau Leheceni sau artizanatul de lemn din judeţ.
Spune că a optat pentru o abordare durabilă, responsabilă, în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului bihorean: „nu vrem un turism de masă care săp genereze doar consecinţe economice pozitive, ci un turism care să presupună păstrarea în cât mai mare măsură a ceea ce judeţul nostru are şi promovarea valorilor tradiţionale pe care le avem.”
Concret, propune amenajarea de campinguri în Glăvoi şi în Padiş şi de trasee în Cetăţile Ponorului şi Cetăţile Rădesei, despre care spune că sunt insuficient promovate. Pentru promovarea zonei Beiuş – Stâna de Vale – Remeţi – Valea Drăganului, zice că susţine reabilitarea drumului de legătură dintre Beiuş – Stână – Remeţi spre Ciucea.
Apreciază că e necesară amenajarea unei reţele de peşteri vizitabile în parteneriat cu ong-urile care le au în custodie. Pe posibilităţile de cazare şi pe potenţialul carstic s-ar baza şi promovarea zonei Bulz – Bratca – Şuncuiuş.
Lacuri noi?
„Vrem să amenajăm câteva lacuri de agrement în zona montană. E o idee pe care am văzut-o pusă în practică în Italia şi e relativ uşor de realizat. Practic, e devierea cursului unui pârâu de munte pentru crearea unui lac de munte, prinr-o intervenţie minimală”, spune Mălan. Peisajul astfel reaşezat, ar urma să fie mobilat cu locuri de „barbeque” şi spaţii de joacă pentru copii, spre desfătarea bihorenilor fugiţi de acasă în căutare de relaxare şi agrement în natură.
A pomenit de necesitatea amenajării malurilor lacului de la Lunca Sprie – Dobreşti, un lac pitoresc şi spectaculos dar total nepus în valoare.
Contracte de salubrizare!
Mălan vede protecţia mediului ca fiind strâns legată de existenţa unui plan integrat de gestionare a deşeurilor. Sarcina Consiliului Judeţean ar fi să aibă infrastructura necesară iar pentru săteni, asta ar însemna să devină cu toţii clienţi ai firmelor de specialitate. Liberalul apreciază că aceasta e soluţia evidentă pentru a scăpa de gunoaiele care atârnă azi, de-a lungul tuturor cursurilor de apă: „ne vom asigura ca fiecare cetăţen să aibă contract cu firma care va câştiga salubrizarea pe zonă şi să primească o pubelă pentru resturi, astfel încât să nu fie tentat să le arunce în fundul grădinii sau în apa de lângă casă”.
Tradiţii
Pe lângă susţinerea instituţiilor aflate în subordine, viitorul Consiliu Judeţean, sub conducerea lui Mălan ar urma să dezvolte un muzeu al satului în 1 Mai. „E important să ne asumăm la nivelul Consiliului Judeţean că vom reabilita clădirile aflate în proprietatea CJ, amplasate în Oradea sau în judeţ”, crede Mălan.
Mai propune ca instituţiile din subordinea CJ să fie cât mai prezente în judeţ: „Ansamblul Crişana, de exemplu, să participe la zilele comunelor. Decât să-l plătim pe nu mai ştiu care manelist, mai bine promovăm la modul cel mai simplu, ceea ce avem noi aici autentic”.
Pălinca de Bihor, varza de Toboliu, cartoful de la Şineu, plăcinta de la Beiuş şi Ştei sunt, de asemnea, pe lista „de promovat” a liberalului, ca fiind produse culinare de interes pentru străini şi de blazon pentru Bihor. La fel, recoltele de ciuperci şi fructe de pădure sunt avantaje pe care le are Bihorul.
DN76
„Nu putem vorbi de dezvoltare când avem drumuri ca DN 76. Vom face toate demersurile, atât cât va ţine de CJ, ca cei care au în atribuţiuni reabilitarea drumului, să îşi facă datoria”, mai zice Mălan.
Venind dinspre Depresiunea Beiuşului vicele candidat spune că a observat că lucrurile au început să se mişte, foarte probabil la presiunea oamenilor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!