Consilierii locali Florica Cherecheş şi Sebastian Lascu, consilierul judeţean Dacian Foncea, adjunctul DGASPC Bihor, Sarka Arpad, şi o reprezentantă ASCO au răspuns miercuri invitaţiei Coaliţiei Strong, participând la „dezbaterea privind viitorul serviciilor sociale oferite beneficiarilor bihoreni/orădeni, în lipsa fondurilor externe şi a problemelor României cu fondurile structuale provenite de la Uniunea Europeană”.
Dezbaterea organizată la punctul de lucru din Oradea a Fundaţiei Române pentru Copii, Comunitate şi Familie (FRCCF) a pornit de la două situaţii concrete. FRCCF a închis unul dintre cele mai vechi servicii sociale oferite timp de 10 ani în Oradea, oprind un proiect în derulare pentru prevenirea abandonului şcolar. Iar Fundaţia Ruhama a fost nevoită să-şi redimensioneze activitatea oferită beneficiarilor săi din Bihor. „Ambele organizații au luat aceste decizii după ce au epuizat fondurile proprii avansate pentru a implementa proiecte finanţate de Uniunea Europeană prin programul Fondul Social European (ESF)” au arătat membrii Coaliţiei Strong în invitaţie.
Din start, preşedinta Coaliţiei Strong, Angelica Platona a propus ca „până se va rezolva blocajul programului ESF, Consiliul Local Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor să ajute ONG-urile cu ani de experienţă în servicii sociale” întrucât „există foarte multe persoane defavorizate în Oradea şi judeţ”.
La Popeşti se poate
Iar reprezentanta FRCCF, Alina Diaconu, a prezentat un model viabil: „La Popeşti, Primăria asigură spaţiul şi utilităţile, iar profesorii şi învăţătorii din localitate sunt dispuşi să se implice prin voluntariat. Practic, la Popeşti FRCCF asigura doar consumabilele şi rechizitele”.
Însă e o nebuloasă soarta punctelor de lucru ale FRCCF din Cluj Napoca, Oradea, Alba Iulia şi Câmpia Turzii. „Cele şapte centre ale FRCCF au fost puse la punct printr-un proiect european în valoare de două milioane de euro, accesat în anul 2010. Speram ca la la finalizarea lui să găsim alte resurse financiare. La Oradea, în proiect au fost implicaţi 80 de copii care au fost ajutaţi şi încurajaţi să-şi facă temele, precum şi 32 de părinţi cărora le-am asigurat un curs de educaţie parentală dedicat mamelor de etnie rromă. S-a întârziat prefinanţarea cât şi prima finanţare. Iar Ordinul de Ministru 61 ne-a spulberat orice speranţă privind a doua cerere de finanţare”, a mai relatat reprezentanta FRCCF. Ca urmare, pentru a plăti salariile restante, Fundaţia şi-a acontat sediul din Cluj la o bancă şi a mai contractat încă un credit, acumulând astfel datorii de 600.000 de euro.
Vor „Casa Minunată”
Comparaţia dintre serviciile sociale asigurate de Stat respectiv sectorul ONG a fost nuanţată de Adriana Du Plessis, director al Fundaţiei „Casa Minunată”.
„La căminele Felix, care includ 20 de căsuţe, lucrează zece de angajaţi deja de zece ani. Proiectul a fost demarat cu două milioane de euro puse la dispoziţie de sponsori suedezi. Iar unul dintre oficialii suedezi şi-a arătat încrederea că autorităţile locale vor fi fericite să preia proiectul. La Casa Minunată ajungem la un cost lunar de 250 de euro per copil, cheltuieli care includ şcolarizare, cazare, masă, transport, ore de logopedie şi kinetoterapie. Nu ştiu dacă în sectorul de stat se cheltuie mai puţin cu copiii cu nevoi speciale. Dar cred că, la un cost comparabil, micuţii ar trebui să aibă dreptul să poată alege între ce oferă unele fundaţii şi ce oferă o şcoală fără scări şi lift pentru copiii cu handicap locomotor”, a spus Adriana Du Plessis.
„Unii părinţi au pretenţii, nu vor să-şi mute copiii (de la ONG-uri – n.r.) în spaţiile de la ASCO”, a completat reprezentanta FRCCF.
Parteneriat public-privat
Monica Suciu, secretar al Coaliţiei STRONG şi director Fundaţiei Ruhama, a subliniat importanţa asistenţei sociale, atenţionând; „Dacă lăsăm copiii din medii defavorizate să ajungă în stradă, mai târziu riscăm să ne fure sau să ne dea în cap. În plus, pensiile noastre vor fi asigurate de actualele tinere generaţii, deci trebuie să avem grijă de ele”.
Monica Suciu a mai vorbit de contribuţiile fiscale pe care le plătesc la Finanţe şi ONG-urile, precum şi de faptul că blocarea activităţii fundaţiilor îi va trimite în şomaj pe salariaţii acestora.
Dintre mecanismele puse la dispoziţie de legislaţia românească în sprijinul sectorului ONG, Monica Suciu a evidenţia două: externalizarea serviciilor sociale şi parteneriatul public-privat.
„Consiliul Judeţean Bihor a ales să externalizeze servicii sociale din cadrul DGASPC Bihor şi sper să nu dea greş. Iar Azilul de Noapte din Oradea e un exemplu de parteneriat public-privat viabil, fiindcă a apărut la ideea străLucită a unei fundaţii nou-înfiinţate”, a mai spus Monica Suciu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!