Uitarea, o nouă condamnare. Adolescenţa încătuşată, documentar-manifest

 

Primul episod, „Adolescentul în zeghe”, îl are protagonist pe beiușeanul Traian Bodea. Este realizat după cartea care conţine memoriile lui Traian Bodea, încarcerat la 15 ani în temniţele comuniste din Oradea, Aiud, Cluj, Ocnele Mari şi Mărgineni.

[eadvert]

„M-am refugiat în podul casei şi, ore în şir, am scris cu tuş pe colile celor două blocuri de desen, … manifeste pe care se repetau cuvintele: „luaţi pilda poporului maghiar”, „Afară cu ruşii”, „Jos comunismul”, „Vrem desfiinţarea cotelor”. … Seara, după ora zece, cu manifestele strecurate sub haină, cu un tub de lipici în buzunar, am colindat lipindu-le …”, este o mărturisire a faptelor proprii, pedepsite cu peste trei ani de puşcărie. O confesiune dureroasă, greu de făcut. Greu de acceptat, făcută peste timp, la distanţă de zeci de ani, provocată practic de tânăra generaţie care nu percepe atrocităţile anilor 50. „Reacția de revoltă a liceanului din Beiuș a survenit pe fondul revoluției din Budapesta, care a izbucnit pe 23 octombrie 1959, când studenții maghiari au ieșit pașnic pe străzi, însă revolta lor a fost înăbușită în sânge de trupele sovietice. Tânărul a scris 14 manifeste pe care le-a lipit în mai multe locuri din Beiuș. A doua zi a fost arestat, ulterior Traian Bodea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare”, se arată într-un comunicat al echipei de proiect. Acest gest, pe care ulterior l-a considerat copilăresc, de a susţine revoluţia maghiară, împreună cu un discurs pe aceeaşi temă în amfiteatrul Colegiului „Samuil Vulcan” din Beiuş îi răpesc copilăria. Este săltat dintr-o sală de clasă a CN Samuil Vulcan.

Peste 40 de ani, l-a întâlnit pe unul dintre călăi, cel care îi arsese încheieturile cu ţigara, pe o stradă din Oradea. Era fostul locotenenet major Eugen Lăcătiş. Nu a simţit fiorul fricii….„A fost însă şi ceva mai puternic, care m-a invadat imediat: constatarea că am nimic comun cu el, că ceea ce ne-a adus cândva unul lângă altul nu ne leagă, ci ne desparte pentru totdeauna, chiar dacă am fi condamnaţi să trăim împreună pe o insulă pustie. Întâmplarea nefastă trăită cu mulţi ani în urmă, lumea acea ciudată din subsolul securităţii, nu lăsaseră urme pe fiinţa mea dinăuntru. Pe dinafară îmi rămăseseră, şterse, câteva semne de la ţigările domnului Lăcătiş ”, mărturisea Traian Bodea.

„Uitarea înseamnă o nouă condamnare”

Cartea lui Traian Bodea a apărut ca reacţie la o întâmplare. Aflat la un congres al Asociaţei Foştilor Deţinuţi Politici, beiuşeanul Traian Bodea dă piept cu nişte tineri care cred că foştii deţinuţi politici sunt doar nişte beneficiari ai vremurilor de acum.

„Condamnarea mea echivala cu trimiterea în infern”, spune Traian Bodea, care crede că merita măcar să fie trimis în purgatoriu, acolo unde există suferinţă, „dar purifică şi nu e răzbunare fără altă finalitate decât chinul pe toate planurile. La 15 ani, Traian Bodea a fost considerat „un individ extrem de periculos pentru ordinea socială din Republica Populară Română”, având să fie încadrat la articolul 327 din Codul penal, agitaţie publică, cu circumstanţe agravante. Pledoaria lui Traian Bodea consternează audienţa: face trimitere la Nicolae Bălcescu care la 19 ani e condamnat la trei ani fiindcă a participat la un complot împotriva domnitorului. După un an a fost eliberat. Adolescentul nu ezită să spună că e conştient că, 100 de ani mai târziu, va primi pedeapsa maximă pe care o va executa în întregime, şi nu pentru un complot, ci fiindcă şi-a susţinut nişte idei.

Proiectul „Uitarea înseamnă o nouă condamnare” a fost început, în august 2020, în cadrul Școlii de vară Astra, organizată de Festivalul de Film și Istorii Râșnov și susținută de Black Sea Trust.Episodul 1 poate fi vizionat pe canalului de You Tube Memoria Rezistenței (www.memoriarezistentei.ro este o platformă care prezintă biografii ale foștilor deținuți politic din Bihor)

Materialul video-documentar urmărește, timp de zece episoade, să aducă în spațiul public mărturiile directe ale foștilor deținuți politic bihoreni care au cunoscut ororile Gulagului românesc în perioada comunistă. Proiectul „Uitarea înseamnă o nouă condamnare” a fost început, în august 2020, în cadrul Școlii de vară Astra, organizată de Festivalul de Film și Istorii Râșnov și susținută de Black Sea Trust.