După recensământul de probă de la începutul anului, Direcţia de Statistică anunţă că într-o săptămână se dă startul marii numărători a populaţiei şi locuinţelor. La nivelul Oradiei sunt necesari 1.017 recenzori, fiecăruia revenindu-i în medie, câte 200 de formulare de completat.
Organizatorii atrag atenţia că situaţiile personale nu sunt relevante, toate datele adunate vor fi transformate în cifre. „Când introducem datele în calculator, nu va apărea că în cutare imobil locuieşte Popescu de 42 de ani singur, ci că în Oradea există atâţia bărbaţi singuri de 42 de ani”, exemplifică Dana Paşc, şefa Direcţiei de Statistică.
Datele interesante pentru recesământ ţin de demografie, migraţie, ocupaţie sau etno-culturale. „Acestea din urmă sunt singurele întrebări din formular la care persoana poate refuza să răspundă”, spune directoarea.
De vineri într-o săptămână, orădenii se pot aştepta să le bată la uşă recenzorii. „Persoanele nu sunt obligate să primească în casă sau în curte recenzorii dar trebuie să furnizeze datele cerute de formulare”, spune Dana Paşc, şefa Direcţiei de Statistică, cu precizarea că amenzile pentru cei care sunt acasă dar refuză colaborarea cu recenzorul variază între 2.000 şi 5.000 lei.Recensământul naţional al populaţiei şi locuinţelor durează din 20 octombrie până la sfârşitul lunii şi, la nivelul Oradiei, dă de lucru pentru mai bine de 1.000 de oameni. „La această dată avem 1.017 sectoare, deci tot atâţia recenzori care merg pe teren, din poartă-n poară. Mai sunt 155 recenzori şefi şi 18 şefi de circumscripţii”, spune Ionel Vila, secretarul Consiliului Local Oradea. Pentru efortul lor, recenzorii primesc câte 50 de lei pe zi pentru 15 zile, şefii lor aceeaşi sumă pentru 18 zile iar şefii de circumscripţii pentru 21 de zile.
Li se cere politeţe
Când ajung la uşa orădenilor, recenzorii trebuie să fie uşor de recunoscut pentru a nu trezi suspiciuni nefondate. „Sper să nu ajungem în situaţia ca un recenzor să bată cu pumnul sau cu piciorul în uşă. Modul de adresare trebuie să fie civilizat iar recenzorul trebuie să poată prezenta legitimaţia şi cartea de identitate şi mapa albastră cu formulare”, spune secretarul Vila. Programul de lucru este de la ora 8.00 la ora 20.00 dar se poate modifica dacă situaţii particulare o cer.
Pentru situaţiile neplăcute în care orădenii ar trânti uşa-n nasul recenzorilor, Ionel Vila spune că se poate cere sprijinul poliţiei locale.
O jumătate de oră
Timpul estimat pentru completarea formularelor variază de la o jumătate de oră la 15 minute. „Sunt trei formulare principale, unu, referitor la clădire şi locuinţe, unul la gospodărie şi unul personal. Funcţie de răspunsurile date, poate fi necesar completarea unora auxiliare: pentru persoanele temporar prezente sau plecate pentru o perioadă mai mare de un an. Pentru cei plecaţi în străinătate este un formular special”, explică directoarea Paşc.
Aceasta spune că nu este interesant pentru recensămnânt situaţia juridică a unui locatar, de exemplu o chirie la negru. „Scopul principal este să numărăm cu cât mai mare acurateţe populaţia şi fondul locativ. Ceilalţi indicatori sunt necesari pentru elaborarea diverselor strategii sociale.
Formulare martor
Organizatorii spun că pentru situţiile în care există persoane care nu cunosc bine limba română există formularul martor. „Acest formular nu se completează. Se înmânează persoanei recenzate ca să poată urmări întrebările”, explică Dana Paşc.
Orădenii, români sau maghiari, care s-au stabilit în satele de la graniţă, în Ungaria, constituie o categorie specială. Dacă s-au declarat ca rezidenţi la recensământul din Ungaria, atunci ei nu ar mai trebui să se declare şi în acest recensământ. „Nu poţi face parte din populaţia stabilă şi a Ungariei şi a României”, justifică Paşc.
Faţă de recensământul anterior, din 2002, este de aşteptat o scădere a populaţiei în condiţiile sporului natural negativ şi al sporului de migraţie mare, estimează aceasta.
Cristina Ghilea
Citiți principiile noastre de moderare aici!