Luna aceasta, la MedLife Oradea, dacă faci un consult ORL, exudatul faringian este GRATUIT!
Amigdalita acută sau angina acută reprezintă o inflamație a mucoasei faringiene aparută de maximum două săptămâni.
Cea mai cunoscută clasificare a amigdalitelor cuprinde:
1. Anginele roșii (virale), care sunt cauzate de virusuri adenofaringo conjunctivale, dar și celor din bolile virale contagioase ca oreionul, rujeola, poliomielita sau gripa.
2. Anginele eritemato-pultacee, care sunt determinate de bacterii ca streptococul beta-hemolitic tip A, G sau C, Haemophilus influenzae, Branhamella catarralis, pneumococul, stafilococul auriu. Anginele streptococice de grup A reprezintă 20-40% din anginele copilului și 10-25% din cele ale adultului.
3. Anginele cu false membrane (angina difterică)
4. Anginele ulceroase (prin ulcerația învelișului epitelial) cuprind angina herpetică aftoasă, zoosteriană, pemfigoidă.
5. Anginele ulcero-necrotice (ulcerația este profundă, cu necroza țesutului) cuprind:
– angina ulcero-necrotică tip Moure, ce apare la tineri și este dată de o asociere de germeni banali
– angina Plaut-Vincent dată de asociația fuso-spirilară, apare la tineri și are debut insidios
– angina scorbutică – în carențele de vitamina C
– angina gangrenoasă
6. Angine necrotice de origine hematogenă ce apar în stări de imunodepresie, prin exacerbarea virulenței germenilor saprofiți locali, de obicei la debutul unor boli hematologice, cuprind:
– angina monocitară (din mononucleoză infecțioasă) cu virus Epstein Barr, ce afectează în special copiii și tinerii.
– angina granulocitară (boala Schultze) caracterizată prin leucopenie cu neutropenie și agranulocitoză.
– angina leucemică.
Amigdalita: cauze
Etiologia anginelor este polimorfă la copiii mici – predomină etiologia virală (adenovirusuri) și cea micotică la copiii mai mari. La elevi și la adulți, se produc de obicei infecții cu streptococ beta-hemolitic grup A sau infecții mixte (virale și bacteriene).
Infecțiile cu fusospirili și levuri se produc mai ales la organismele cu rezistență scăzută. Sursa de infecție o constituie omul bolnav sau purtătorul sănătos sau convalescent (în infecțiile bacteriene). La purtători, germenii se află în rinofaringe, amigdale, căi respiratorii superioare.
Anginele pot să apară ca manifestări primare sau secundare, ca simptome în alte boli, de obicei contagioase. Anginele primare se produc prin infecții exogene (aeriene, rar digestive) sau prin autoinfecție cu germeni saprofiți, în condiții de scădere a rezistenței organismului. Anginele secundare completează tabloul clinic al unor boli infecțioase ca scarlatina, mononucleoza infecțioasă, difteria, febra tifoidă sau al unor boli de sânge (agranulocitoza, leucemia).
Amigdalita acută: căi de transmitere
Calea de transmitere este directă – aeriană, indirectă, prin obiecte contaminate și rar-digestivă. Contagiozitatea este ridicată. Apariția îmbolnăvirilor este favorizată și de scăderea rezistenței organismului în condiții de aglomerație, timp rece și umed, boli anergizante, spune doamna doctor Mascaș Alina, medic specialist ORL la MedLife Oradea.
Simptomele amigdalitei acute
Anginele virale prezintă simptome moderate, precum senzația de arsură sau uscăciune faringiană, adenopatii submandibulare și laterocervicale discrete, nedureroase și mucozități nazale. Local faringian apare un eritem difuz al mucoasei, uneori cu puncte hemoragice sau vezicule (angina herpetică). De obicei, anginele virale se vindecă spontan, dar într-un număr important de cazuri, se pot complica cu infecții bacteriene, rezultând anginele mixte.
Anginele bacteriene au un debut brusc cu febră, frison, cefalee, dureri la înghițire și uneori vărsături. Bolnavii prezintă adenopatii regionale dureroase. Local, amigdalele sunt roșii, acoperite cu depozite albicioase.
Analize de laborator și diagnostic
Investigațiile de laborator necesare pentru a diferenția anginele virale de cele bacteriene cuprind hemoleucograma, VSH, proteina C reactivă, examenul bacteriologic al exudatului faringian, sumarul de urină.
Diagnosticul se poate completa, de la caz la caz, cu reacții serologice (ASLO) sau examene virusologice. Diagnosticul de angină se pune pe baza semnelor locale și generale, corelate cu datele epidemiologice.
Dacă te confrunți cu simptomele amintite mai sus, programează cât de curând o consultație ORL la Dr. Mascaș Alina, apelând 0259 960.
Citiți principiile noastre de moderare aici!