Consideraţia aparţine directorului Bibliotecii Judeţene Ligia Mirişan, unul dintre invitaţii de onoare ai fostului director al sucursalei Băncii Naţionale, Ioan Degău. Din declaraţiile celor prezenţi, Ioan Degău a investit aproximativ 5 miliarde lei vechi în apariţia unor cărţi, dar şi în munca scriitorilor. Reeditarea volumului lui Titus Roşu „Oradea-Cetatea Bihor, străveche viaţă voievodală” e cea mai recentă mărturie în acest sens. Prefectul de Bihor, Claudiu Pop, finanţişti, bancheri, oameni de cultură, personalităţi cu care Ioan Degău a interferat de-a lungul timpului au participat la sărbătoarea organizată cu prilejul aniversării a 76 de ani, dar şi pentru a marca lansarea a două noi volume „Crişana tradiţională. Pagini de etnografie, dialectologie şi folclor” şi „Cântecul de după cântec”, volumul al III-lea. Evenimentul a avut loc la Forum Continental.
În această zi nu putea să nu fie prezent la aniversarea lui Ioan Degău, omul alături de care a scris o adevărată epopee a folclorului din zona Bihorului, Miron Blaga. Acesta a mărturisit că Ioan Degău este „un om între oameni şi pentru oameni, singurul om adevărat pe care l-am cunoscut în zona de vest a ţării. Şi când spun asta, o spun cu toată responsabilitatea”. Istoricul Viorel Faur, istoricul Mihoc Blaga, avocatul şi scriitorul Paşcu Balaci au vorbit despre personalitatea şi operele celui care, printre altele, a dat Beiuşului „cea mai completă monografie realizată în România, aşa cum nici Bucureştiul nu are, monumentalul studiu «Beiuşul şi lumea lui»”.
În „Cântecul de după cântec”, autorii Ioan Degău şi Miron Blaga au încercat să lase posterităţii „imaginea unor artişti care s-au dedicat folclorului şi muzicii populare, contribuind, prin activitatea lor, la conservarea identităţii culturale din zona Bihorului”. Cea de-a treia carte «Cântecul de după cântec» este o completare, cu peste 50 de nume, la primele două. „Lipsesc, desigur, încă vreo 50, pentru ca panorama să fi fost completă. Sperăm că se vor găsi, în viitorul mai apropiat sau îndepărtat, alţi iubitori ai culturii tradiţionale care să amplifice şi să sistematizeze demersul nostru”, este speranţa şi dorinţa autorilor, exprimată în preambulul cărţii. „Acest cântec de după cântec este o fantasmă care deschide orizonturi şi închide un mod de a exista al omului în univers. Este un joc de lumini şi umbre care ne urmăreşte dincolo de sunet şi sens, întemeindu-se şi dând rost firii, ispitindu-ne apoi cu nelimitatul universului”, explică autorii. Din partea Fundaţiei Pro România Europeană, fostul decan al Facultăţii de Arte, sculptorul Cornel Durgheu i-a înmânat omului zilei o diplomă de excelenţă, ca recunoştinţă pentru faptul că a cultivat cu fidelitate valorile naţionale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!