Întrebările la care membri asociației doresc răspunsuri sunt:

• În august 2024, TERM S.R.L. a finalizat un studiu de fezabilitate aferent proiectului Inelul Rutier Metropolitan de Nord, fiind prezentate publicului trei variante de traseu supuse consultării publice. De ce Beneficiarul proiectului, Consiliul Județean Bihor, nu face uz de aceeași documentație, optând pentru una dintre cele trei variante de traseu?
• Care este valoarea cheltuielilor decontate de fiecare partener de proiect societății TERM S.R.L. până la data rezilierii contractului?
• Bugetul alocat noului studiu de fezabilitate este de 7,5 ori mai mare decât bugetul studiului de fezabilitate întocmit de TERM S.R.L. De ce există o discrepanță atât de mare între costurile celor două studii de fezabilitate?
• Dacă până la perfectarea parteneriatului cu CNAIR nu exista sursă de finanțare pentru proiectul de infrastructură Inelul Rutier Metropolitan de Nord de ce ați angajat județul în cheltuieli cu întocmirea unei documentații aparent caduce și inoperante?
• În caietul de sarcini aferent licitației pentru întocmirea noului studiu de fezabilitate ați tinut cont de opinile exprimate de cetățeni cu ocazia consultării publice din septembrie 2024?
• În calitate de Beneficiar al proiectului, ați cerut în caietul de sarcini să se analizeze doar trasee în extravilan/zone nelocuite din afara localităților sau preponderent în extravilan, în concordanță cu O.G. 43/1997, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și voința exprimată a cetățenilor afectați?
• Primăria Municipiului Oradea a fost partener în cadrul proiectul de infrastructură Inelul Rutier Metropolitan de Nord. Prin ieșirea PMO din parteneriat urmăriți să ocoliți sfera de opozabilitate a Planul de Mobilitate Urbană Durabilă care statua evitarea intravilanului localităților?
• Prin introducerea în proiect a CNAIR, instituție de a cărei implicare susțineți că depind finanțarea și implementarea proiectului, urmăriți initierea unei Hotărâri de Consiliu Județean pentru modificarea încadrării drumului de la DJ la DN, cu avizarea ulterioară la Ministerul Transporturilor și așteptarea unei Hotărâri de Guvern în acest sens?
• Veți da curs cererilor transmise de Asociația pentru Apărarea Dreptului de Proprietate Privată în temeiul art. 7 alin. 9 din Legea 52/2003 și veți organiza dezbatere publică?”

Setul de 9 întrebări adresate președintelui CJ Bihor însoțeau un comunicat de presă emis de AADP, despre o audiență, din data de 27 mai 2025, la sediul Consiliului Județean, dintre Mircea Mălan și reprezentanții asociație.

Textul comunicatului precizează următoarele:

“Considerând că informațiile referitoare la continuarea proiectului Inelul Rutier Metropolitan de Nord au fost prezentate lapidar atât în mass media, cât și pe site-ul www.cbihor.ro, membri asociației au formulat setul de întrebări anexat la prezentul comunicat.

Răspunsurile de interes public, cu caracter de noutate, le prezentăm după cum urmează:

1. In accepțiunea Consiliului Județean Bihor, lucrarea societății TERM S.R.L, din care au rezultat traseele supuse consultării publice, nu reprezintă un studiu de fezabilitate, ci un studiu de prefezabilitate;
2. Prin includerea în parteneriat a CNAIR, Inelul Rutier Metropolitan de Nord va fi încadrat ca drum național, finanțarea și implementarea proiectului fiind asigurate de aceasta;
3. Niciunul dintre traseele propuse prin viitorul studiu de fezabilitate nu va avea ca punct de pornire municipiul Oradea și se vor depune toate diligențele pentru ca drumul naional să străbată zone nelocuite din intravilarn;
4. Predictibilitatea termenului de firnalizare al proiectului, precum însăși existența acestuia sunt incerte, lipsind perspectivele de finanțare ale implementării ulterior realizării studiului de fezabilitate.

Opinia Asociației pentru Apărarea Dreptului de Proprietate Privată față de cele menționate mai sus este următoarea:

Sintagma studiu de prefezabilitate este un element de noutate în neconcordanță cu termenii utilizați în Contractul de Asociere din 13.09.2023 perfectat de Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea, Comuna Paleu și Comuna Oșorhei. Sintagma utilizată atât în Contractul de Asociere, cât și în caietul de sarcini al partenerilor de proiect de la momentul respectiv a fost obiectiv de investiții “Inel
rutier metropolitan de Nord” -faza de proiectare Studiu de fezabilitate.

Considerăm că abandonarea lucrării realizate de TERM S.R.L, a venit pe fondul intentiei de a schimba încadrarea drumului din DJ în DN. Dincolo de oportunitatea introducerii în parteneriat a CNAIR, de a cărei implicare depind finanțarea și implementarea proiectului, nu putem să nu observăm că, prin trecerea de la DJ la DN, cetățenii afectați nu se vor mai putea prevala de reglementările 0.G. 43/1997 privind evitarea intravilanului localităților, la fel cum prin ieșirea din parteneriat a Primăriei Muncipiului Oradea se evită opozabilitatea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă.

Nădăjduim ca argumentele juridice ale comunităților afectate să fi fost ascultate, nu doar auzite și speculate în vederea identificării unor oportunități de eludare a legislației sau pentru a conferi o aparentă legalitate pătrunderii nestingherite în intravilanul localităților. Buna credință este un principiu fundamental care trebuie să guverneze orice acțiune a autorităților publice în relația cu cetățenii.
In contextul proiectului Inelul Rutier Metropolitan de Nord, Consiliul Județean Bihor are datoria să demonstreze această bună credință, mai ales în raport cu zonele locuite de pe traseul care va fi ales.
Evitarea afectării locuințelor, a calității vieții și a patrimoniului imobiliar al cetățenilor reprezintă o formă de respect față de comunitățile locale și un semn că interesul public este protejat în mod echilibrat. Consiliul Județean trebuie să își asume un rol proactiv în protejarea drepturilor cetățenilor și în menținerea echilibrului între dezvoltarea infrastructurii și conservarea comunităților locale.

Evitarea zonelor locuite ar fi un gest de responsabilitate și transparență, un indiciu că decidenții înțeleg și respectă nevoile și temerile cetățenilor, consolidând astfel încrederea profund știrbită în instituțiile Statului.”

O petiție adresată celor de la CNAIR

Potrivit informațiilor disponibile pe site-ul campaniamea.declic.ro, sub semnătura aceleași persoane care a adresat cele 9 întrebări președintelui CJ Bihor, Andras-Bacru Larisa-Monica, la începutul anului 2025 a fost postată o petiție adresată Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care ar fi fost semnată de 417 persoane.

Prin respectiva petiție se cerea respectarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, votat de Consiliul Local Oradea în august 2023, privind stabilirea traseelor pentru drumuri ocolitoare în afara extravilanului localităților. Iată textul petiției:

„Către: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere

Legea e clară – drumurile ocolitoare şi naţionale se construiesc în extravilan! Ne dorim respectarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă votat şi reavizat de către Consiliul Local Oradea în data de 31.08.2023! Indiferent pe cine susțineți sau simpatizați, nu permiteți sacrificarea inutilă a semenilor voștri, când există varianta legală și mai puțin costisitoare a traseului în extravilan.

De ce este important?

Azi suntem noi, mâine urmați voi! Suntem o comunitate extinsă ale cărei drepturi fundamentale ar urma să fie lezate de un proiect de infrastructură care încalcă O.G. 43/1997, precum și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al municipiului Oradea.

Se urmărește avizarea unui studiu de fezabilitate aferent unui traseu ilegal, o comunitate formata din mai multe sate din Bihor si cartiere din Oradea ar fi distrusă și transformată în rampă de acces către zone de interes pentru dezvoltatorii imobiliari cărora decidenții le sunt aserviți, un dezastru ecologic va fi iminent, culminând cu dezamăgirea comunității afectate că toate acestea pot fi făcute de către persoana în care ne-am depozitat încrederea din 2008 încoace – fostul președinte al Consiliului Județean Bihor – Ilie Bolojan.

Orice variantă de traseu și studiu de fezabilitate în intravilan este o încălcare flagrantă a art. 37 alin. 1 din O.G. 43/1997 și a recomandărilor experților FIP Consulting SRL.”