Cutremurul din Nepal, cunoscut în presa indiană și sub numele de cutremurul himalayan, cu magnitudinea 7,8 Mw, a avut loc în Nepal, în aprile 2015, fiind considerat cel mai puternic cutremur care a avut loc în regiune, din 1934 încoace, când un cutremur de 8,2 pe scara Richter a provocat moartea a peste 17.000 de persoane. Potrivit cifrelor oficiale, în 2015 peste 8.500 de oameni și-au pierdut viața în Nepal și în țările învecinate. Orădeanul Zoltan Imre s-a întors din Nepal după o cercetare mai îndelungată în domeniul budismului, cu doar trei zile înainte de cutremur. Orădeanul spune că în zona în care era orfelinatul cutremurul s-a resimțit de 9,5 grade ca intensitate.
Studentul unui nominalizat la Nobel
Actualul administrator al Centrelor Culturale din Oradea, Imre Zoltan, și-a făcut doctoratul în antropologie culturală cu dr. Hoppál Mihály, cercetător la Institutul de Cercetări Umaniste și de Etnogafie al Academiei de Științe Maghiare, care a studiat şamanismul tradițional și formele lui moderne, mitologia și medicina populară. În perioada 1998 – 2010 a fost fondatorul Institutului European de Folclor și director al instituției, distins cu titlul profesor „Emeritus” și „Pitrè”. Imre Zoltan spune că a fost sfătuit de dr. Hoppál Mihály să-și facă studiile doctorale la Debrețin, acolo unde preda și distinsul om de știință, cu ajutorul său descoperindu-și – dincolo de interesul pentru antropologia culturală, artă, literatură, istorie – și pasiunea pentru istoria religiilor. Din perspectiva orădeanului, în istoria religiilor descoperi „elementele unei națiuni, dezvoltarea, evoluția unui popor”.
În urmă cu 20 de ani, Imre Zoltan a început să studieze fiecare tip de creștinism, să cunoască hinduismul, budismul. „Dumnezeu m-a ajutat să găsesc omul potrivit ca să mă îndrume în budism. El m-a sfătuit să studiez cu călugării, dacă vreau să studiez în adevăratul sens al cuvântului, nu din cărți, și mi-a spus, așa cum îmi doream și eu, să merg la origini, la rădăcini. Așa am început să fac călătorii de studii în Franța, Elveția, Germania, acolo unde veneau prin fundații, ca invitați, călugări ca să țină cursuri. Am urmat cursuri în centre budiste din Belgia, unde am învățat cu un călugăr care era și cântăreț, avea CD-uri în plan internațional. Așa am ajuns apoi să devin vicepreședinte la Asociația Est Europeană de Filosofie Tibetană, fondată de un fost călugăr, nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace, Chögyal Namkhai Norbu. Am fost studentul lui, coleg cu fiul lui. Aceasta fiindcă mi-am dorit să cunosc nu doar filosofia tibetană, ci mi-am dorit să știu și tehnicile, să practic tehnicile budiștilor”, povestește Imre Zoltan. În paralel cu aceste studii, Imre Zoltan a continuat cercetările în literatura secolului XX, cea specifică Oradiei. Orădeanul va cunoaște apoi, la îndrumarea lui Chögyal Namkhai Norbu, o altă religie, cea prebudistă, cu ocazia unei conferințe la Zurich. Acolo s-a întâlnit cu susținătorul liniei Yungdrung Bön, Lopön Tenzin Namdak Rinpoche.
Buda acestui secol
„Despre Lopön Tenzin Namdak Rinpoche, Dalai lama spunea că este Buda acestui secol, învățătorul învățătorilor. De 15 ani m-am implicat în a cunoaște amănunte în ceea ce privește linia Bön, despre care se spune că are 18.000 de ani. Profesorii mei de la Oxford spun că calculele călugărilor, ale tibetanilor sunt diferite, că în sistem european această linie ar avea 65.000 de ani, adică e mult mai veche decât orice altă religie. Cu aceste informații am vrut să merg în Tibet, să cercetez la fața locului această religie. La doctorat am pus bază pe aceste cercetări în Tibet/Mustang/Tibetul Mic, zona Himalaya”, explică Imre Zoltan. Visul orădeanului era să ajungă în ultimele sate, în munți, în zone fără infrastructură, acolo unde informația nu a pătruns încă, acolo unde omul trăiește în simbioză cu natura. De ce? Aceasta fiindcă Imre Zoltan a fost sfătuit de călugări să meargă în aceste sate deoarece acolo se mai practică linia Bön.
„Am ajuns în astfel de sate, am cules zilnic informații în privința religiei, am studiat cântecele, îmbrăcămintea, obiceiurile lor. Oamenii acolo își încep ziua cu ofranda fumului, ca să curețe zona de influențe negative, plus rugăciuni. La aceste ritualuri participă toată familia, sunt foarte religioși”, spune orădeanul. Imre Zoltan a fost primul român care a călcat vreodată în acest sat din Himalaya. Acolo locuiau 25 de familii, aveau 3 locuri de meditații. Este considerat satul cu oamenii cei mai religioși, iar oamenii erau atât de importanți, încât puteau sta în preajma regelui atunci când acest sat era lipit de Tibet. Acesta era și locul de refugiu al regelui. Mândria acestui loc era orfelinatul pe care îl creaseră. De ce? Fiindcă copiii din sat erau atrași de bogăția pe care o vedeau pe canalele indiene ori chinezești de televiziune și părăseau satul. Atunci, oamenii de aici au decis să aducă copii din alte sate mai retrase, copii care nu văzuseră nici îmbrăcăminte.
„Îi aduceau îmbrăcați în saci, iar în Himalaya sunt 15 grade. Copiii nu aveau nici apă caldă. Văzusem haine de copii pe stâncile din Himalaya, și nu știam ce e cu ele. Copiii, cu mânuțele lor, își spălau hainele cu un săpun uriaș. Și așa se spălau și ei, de aceea erau întotdeauna răciți. Călugării au făcut tot posibilul ca acestor copii să le fie bine, să le ușureze viața, să le ofere educație. Călugării sunt de două feluri: educați și oameni ai satului, șamani, ei fiind ceruți ca ajutoare atunci când se întâmplă ceva, când e un accident sau timpul nu e favorabil. Ei oferă cure de plante în caz de îmbolnăviri. Am fost surprins să văd că simbolurile pe care le folosesc seamănă cu cele de pe porțile din Maramureș, de exemplu simbolul Soarelui. Am început să studiez acolo simbolismul, limba veche, limbajul arhaic, în documente. Concluzia a fost că această religie este una veche precum iudaismul. Am descoperit acolo elemente zoroastrice, dar și ale religiei noastre, din Vechiul Testament”, spune Imre Zoltan. Orădeanul este posesorul unui absolutorium de doctorat, doctor în cultură antropologică, titlu obținut cu cea mai mare notă – absolutum. Imre Zoltan spune că, după ce a văzut lumea și a pătruns tainele altor religii, a devenit mai aproape de Isus, i s-a deschis și mai mult ușa spre creștinism, poate și fiindcă cultura sa e una de creștin. De ce rămâne în Oradea Imre Zoltan? „Pot să spun că probleme apar oriunde în lume, dar eu, sufletește, sunt pe drumul arătat de profet, de marii maeștri, și mă simt aici mai fericit. Am văzut sărăcia din lume.
În Himalaya oamenii plângeau că nu aveau ce mânca, râurile erau atât de infestate uneori că nu puteai face față mirosului. Sunt fericit aici fiindcă cercetez ceea ce îmi place, am o familie frumoasă, doi copii. Ce înseamnă să fii fericit? Aș răspunde printr-o mică povestioară… Se spune că trei călugări merg pe un drum de pământ. Pe laterale observă o plantă otăvitoare. Unul, care era teoretician, spune că ar trebui s-o eliminăm, ca să nu o observe nimeni, practicianul spune să o transformăm în medicamente, iar cel mai înțelept consideră că dacă nu atingi planta otrăvitoare nu îți poate face niciun rău. Învățătura, morala primului călugăr ar fi că otrava e în veninul din noi: gelozia produce otravă, supărare; cel de-al doilea ar spune să transformi otrava în iubire, iar înțeleptul e de principiu să nu încerci să construiești pe ceva rău, să nu pui energie acolo, consideră că te ajuți și pe tine și pe alții dacă nu dai energie otrăvii. Aceste principii conform cărora oamenii gândesc mai relaxat sunt introduse deja în școli din străinătate, din America, din Finlanda”, explică Imre Zoltan.
Citiți principiile noastre de moderare aici!