„Bordel” este numele premierei de vineri seara, jucată în sala mare a Teatrului Regina Maria, cu publicul pe scenă.
Vulcu interpretează un Martin realizat financiar, dar strivit la maturitatea deplină de şocurile sentimentale care i-au zgâriat definitiv sufletul. Hăul interior care-l înghite îl împinge spre micile „pansamente” pe care şi le imaginează că i le poate oferi viaţa.
O dublă Marie…
Ajuns la Maria – femeia uşoară ce-i fusese recomandată, Martin realizează că nici la curve nu e aşa cum îşi imaginează. Vede o Marie modestă, ce nu se ştie face atractivă. Deşi oarecum scârbit, cu ultimii nervi care i-au mai rămas, clientul încearcă să-şi transforme curva în Sophia Loren a tinereţilor sale. Pe neaşteptate, aparent modesta Marie, ce-şi spăla rufele în lighean, capătă farmec, dezvelindu-se lui Martin (şi publicului) într-o nouă lumină. Formele dezgolite ale femeii îi readuc încărcatului Martin zâmbetul pe buze. Formele şi drăgălăşenia prostituatei îi smulg lui Martin o adevărată spovedanie – ce-i scoate la iveală întreaga traumă sufletească – iubirea frustrantă, neîmplinită, încheiată cu o hemoragie sufletească dar şi… pecuniară, însă şi disperarea la care-l aduce slujba sa de zi cu zi.
O bună ascultătoare, Maria se transformă în „pansamentul” după care orbecăia bărbatul. Maria primeşte dintr-o dată o multiplă dimensiune – aceea de consoartă, mamă şi duhovnic – reuşind să-şi copleşească clientul prin felul ei de a fi. Bărbatul uită complet unde se află, spovedania sa înălţând telurica Marie până la aura unei icoane. Finalul piesei regăseşte un Martin complet derutat, adus brusc cu picioarele pe pământ de trista realitate a … felinarelor roşii.
Citiți principiile noastre de moderare aici!