Ungaria va asigura de la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, funcţie deţinută prin rotaţie de toate statele membre.

„Nu vom permite ca procesul de aderare al anumitor ţări să fie legat în mod artificial de al altora. Nu vom permite ca procesul de aderare al vreunei ţări cu rezultate mai bune să fie luat ostatic de al celor ce rămân în urmă”, a declarat Szijjarto într-o conferinţă de presă desfăşurată după reuniunea Consiliului de asociere UE-Georgia.

Serbia, Muntenegru, Bosnia, Georgia, Moldova

El a accentuat că faptul că o ţară candidată se află în război nu va constitui un merit în timpul negocierilor de aderare şi a avertizat că UE nu trebuie să importe niciun fel de conflict militar. În opinia sa, extinderea ar trebui să fie despre creşterea posibilităţii de stabilitate şi progres paşnic dincolo de teritoriul actual al UE şi nu despre a aduce ameninţarea unui război în interiorul blocului comunitar.

[eadvert]

Peter Szijjarto a afirmat că preşedinţia ungară a Consiliului UE va dori să ajute pe Serbia să deschidă noi capitole de negociere, pe Muntenegru să închidă mai multe capitole şi pe Bosnia, Georgia şi Republica Moldova să înceapă negocierile de aderare.

„UE are nevoie de noi state membre care pot aduce impulsul şi prospeţimea atât de necesare, precum ţările din Balcanii de Vest, Georgia sau Moldova”, a declarat Szijjarto.

Şeful diplomaţiei ungare a criticat ceea ce a numit „ipocrizia” şi „dublele standarde” aplicate de anumite state membre şi de liderii lor, care afirmă public că susţin extinderea, dar în realitate pun obstacole în calea procesului de aderare.

Reprezentantul Budapestei a estimat că UE ar trebui să-şi accelereze procesul de integrare pentru a împiedica răspândirea influenţei altor state, „printre care Rusia”.

Marile puteri vor încerca „în mod natural” să câştige influenţă în ţări care nu sunt integrate în blocuri regionale, a explicat el.

UE să nu importe niciun conflict militar

Referitor la procesul de aderare a Ucrainei la UE, Szijjarto a ţinut să precizeze că următoarea etapă, stabilirea unui cadru de negociere, presupune decizii cu unanimitate.

Astfel, Ungaria îşi poate reprezenta şi interesele sale, în special pe cele cu privire la drepturile maghiarilor din Transcarpatia, a afirmat el, care a adăugat că „Ucraina va putea spune că drepturile minorităţii maghiare sunt respectate dacă ea revine la starea lucrurilor din 2015”. AGERPRES