bioPeste 450 de silvicultori din şase ţări participă, în perioada 21 – 24 septembrie, la acest eveniment. Sunt 400 de silvicultori din România şi delegaţi din Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Turcia şi Spania. În cadrul Simpozionului internațional cu tema ”Importanța pădurilor în contextul provocărilor generate de schimbările climatice și al crizei energetice care afectează în prezent statele europene” Ruben Budău a prezentat lucrarea “Biomasa lemnoasă o soluție pentru criza actuală energetică ?”

“Biomasa a fost utilizată în scopuri energetice încă din momentul descoperirii focului de către om, astăzi combustibilul obținut din biomasă poate fi utilizat în diverse scopuri: de la încălzirea spațială a încăperilor, până la producerea energiei electrice şi a combustibililor pentru automobile. Biomasa, ca sursă de energie alternativă, contribuie în prezent cu 14% la consumul mondial de energie primă. Pentru trei sferturi din populația globului ce trăiește în țările în curs de dezvoltare, biomasa reprezintă cea mai importantă sursă de energie”, a explicat universitarul. Biomasa este considerată deja a patra sursă de energie pe glob. Producerea de biomasă reprezintă atât o sursă de energie regenerabilă, cât şi o șansă pentru dezvoltarea durabilă.

Bani din PNNR pentru cultura de salcâm

Cu un doctorat în cultura salcâmului, Ruben Budău explică faptul că “cultura de salcâm pentru biomasă este o sursă energetică alternativă pentru care sunt disponibile şi fonduri europene prin PNRR. “Salcâmul îl întâlnim destul de frecvent, este foarte popular şi are o capacitate extraordinară de a furniza biomasă într-un termen foarte scurt.

Adică nu mai aşteptăm 80-100 de ani, ci undeva la cinci sau 10 ani. Cultura de salcâm poate fi realizată fie în pădure, care creşte în 20-25 de ani sau putem vorbi de biomasă în plantaţii energetice, unde avem un ciclu de producţie scurt şi încă din anul doi putem avea 15-20 de tone de biomasă pe hectar”, spune dr. ing. Ruben Budău, şef de lucrări în cadrul Departamentul de Silvicultură şi Inginerie Forestieră al Facultăţii de Protecţia Mediului Oradea.

 

Ȋn ultimele două decenii, tot mai multe suprafețe de teren agricol au ȋnceput să fie cultivate cu specii producătoare de cantități ȋnsemnate de biomasă vegetală, utilizabilă ȋn fabricarea biocombustibililor. Salcȃmul s-a dovedit, de la bun început, o specie aproape perfectă pentru acest scop, deoarece are cȃteva proprietăți pe deplin compatibile cu necesitățile producției de energie, cum ar fi:o creştere foarte viguroasă ȋn faza juvenilă; o mare capacitate se lăstărire, producție ridicată de substanță uscată;o combustibilitate excelentă a lemnului;o durată relativ scurtă de uscare a biomasei; tehnologii uşoare şi bine cunoscute de recoltare şi procesare a biomasei.

“Am dorit să readuc în atenţie salcâmul ca sursă de biomasă, pentru peleţi, pentru biocombustibil, deoarece are valoare energetică mare, creşte repede, are ciclu de producţie foarte scurt şi la un cost redus. Pe lângă tehnicile moderne de obţinere a energiei prin sisteme complexe eoliene, solare sau fluviale, biomasa lemnoasă obţinută într-un ciclu scurt de producţie prezintă o importanţă deosebită pentru realizarea energiei”, a explicat Ruben Budău.

Specialistul silvicultor a afirmat că salcâmul pentru biomasă este o oportunitate începând de la fiecare gospodărie din mediul rural şi până la marii antreprenori. “Decât să menţină un teren degradat în stare deplorabilă şi neutilizat, salcâmul este una dintre soluţiile în a da valoare terenului respectiv. Deci de la gospodăria rurală, simplă, până la marii întreprinzători. Pentru că banii care se dau prin PNRR sunt în sume foarte frumoase, iar salcâmul are o rubrică specială evidenţiată”, a subliniat Budău.

În Europa, cel mai mare cultivator de salcâm este Ungaria, cu peste 345.000 de hectare. Suprafaţa ocupată de salcâm în România se ridică la 250.000 de hectare.