Canicula este definită ca o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius faţă de temperatura medie a zonei respective şi este o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, în special în regiunile cu umiditate crescută, apreciază reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Bihor. Ei spun că ridicarea temperaturii globale este o realitate care începe să fie recunoscută pretutindeni, fiind răspunzătoare de înmulţirea problemelor medicale legate de caniculă. Pe lângă morbiditatea determinată de efectele directe ale căldurii, temperaturile crescute sunt asociate cu creşterea poluării atmosferice, cu frecvenţa crescută a evenimentelor extreme (inundaţii, secetă, tornade) şi cu riscul mărit de transmitere a bolilor infecţioase prin intermediul vectorilor (rozătoare, insecte ) şi al apei contaminate.

Provoacă decese

Valurile de căldură sunt definite de prezenţa pentru cel puţin o săptămână a temperaturilor ridicate. Cele mai multe decese au loc în prima sau a doua zi de la debutul unui val de căldură, cel mai frecvent fiind afectate persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, spun medicii DSP. „Căldura este mai greu de suportat în primele zile de caniculă, pentru că organismul nu este obişnuit cu temperaturile ridicate, când umiditatea atmosferică este ridicată şi nu suflă vântul sau din cauza poluării atmosferei. Vara nu înseamnă doar plajă, lumină şi vreme bună, ci şi caniculă şi implicit stare de rău!”.

Peste 32 de grade Celsius

Doctorii DSP afirmă că expunerea la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune, un stres asupra organismului și că există riscul unei deshidratări severe, agravării unei boli cronice sau declanşării unui unui atac de căldură.

[eadvert]

Datorită temperaturilor excesive (peste 32 de grade Celsius), se produce o creştere a transpiraţiei, care are rol în reglarea termică şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. O dată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele hidrosolubile), antrenând astfel multe consecinţe negative în desfăşurarea proceselor fiziologice.

În general, principale simptome care apar în această situaţie sunt oboseală fizică şi psihică, tulburări de ritm cardiac, stare de disconfort, iritabilitate, agitaţie, greaţă, vărsături, cefalee, ameţeală, lipotimie (leşin), dureri şi crampe musculare, sete accentuată, insomnie (care poate conduce la apatie sau stare de nervozitate), dar și intensificarea simptomatologiei existente în cazul unor boli cronice (în special cardiovasculare sau psihice).

Ce e atacul de căldură?

Doctorii DSP spun că atacul de căldură este caracterizat prin debutul brusc (15-20 minute) al următoarelor simptome: confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, obnubilare, comă, în acest caz, temperatura corporală depăşeşte 40 de grade Celsius. Atacul de caldură poate să apară atât la tineri, în condiţii de activitate fizică intensă la temperaturi înalte, cât şi la persoane vârstnice, chiar în condiţii de repaus sau odihnă.

Dacă organismul nu reuşeşte să îşi menţină temperatura în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat, pot să apară: crampele de căldură, epuizarea, insolaţia, şocul hipertermic.

Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, picioarelor, mai ales în timpul unor activităţi fizice solicitante, când transpiraţia este abundentă. În acest caz, se impune încetarea activităţii fizice şi odihna într-un loc răcoros, la umbră, reluarea activităţilor fizice intense după mai multe ore de repaus și consumarea de sucuri din fructe naturale sau de băuturi energizante diluate cu apă.
Epuizarea datorită caniculei apare după câteva zile de caniculă şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat, insomnie. În contrabalans, se impune odihna în locuri răcoroase, consumarea de sucuri de fructe naturale sau apă, iar dacă simptomele durează mai mult de o oră, este necesar consultul medical.

Insolația și șocul hipertermic

Insolaţia este cauzată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Se manifestă prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii. Riscul de a face insolaţie este mult mai ridicat la copii.

Măsuri de luat:

– evitarea expunerii la soare, mai ales între orele 11:00-18:00;
– protejarea capului la plajă cu pălării, şepcuţe din materiale naturale, deschise la culoare;
– aducerea persoanei la umbră şi efectuarea manevrelor de scădere a temperaturii (se face cât mai multă ventilaţie, se udă corpul cu apă, se consumă lichide).

Şocul hipertermic reprezintă o urgenţă medicală. Apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, atingând/depăşind 40 de grade Celsius.

Simptome: pielea este foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin), eventual convulsii. În acest caz, se solicită imediat ajutor la serviciul de urgenţe medicale, iar până la sosirea salvării, persoana trebuie adusă la umbră şi udată cu apă rece, asigurându-se o bună ventilaţie și dacă este posibil, un duş rece.

Fără acordarea rapidă a ingrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal, avertizează medicii DSP. În cazul în care unei persoane i se face rău din cauza căldurii excesive, primul ajutor constă în aducerea şi aşezarea sa într-un loc umbrit şi răcoros, stropirea cu apă rece, favorizarea respiraţiei şi a circulaţiei sângelui prin descheierea nasturilor, a şireturilor, curelei, sutienului, slăbirea nodului cravatei etc., administrarea de lichide.