În frunte cu avocatul Cristian Rusu, cei patru userişti prezenţi au pus la îndoială atât metodele de măsurare utilizate cât şi acurateţea rezultatelor şi utilitatea planurilor de măsuri ulterioare.
Dezbaterea a început cu prezentarea câtorva date din studiu. Din partea firmei care a făcut studiu, Bogdan Lazarovici a reluat ideea că traficul auto este principala sursă de zgomot din oraş.

Din partea Primăriei au participat Cristina Demeter, consilier în cadrul Compartimentului pentru Protecţia Mediului şi Emil Benţan, adjunct al Direcţiei Tehnice din Primărie.

Au mai participat Bocioc Daniela şi Crăciun Mihaela, ca reprezentante ale Agenţiei de Protecţie a Mediului.

Se verifică singure

Prima dintre concluziile studiului care i-a stârnit pe userişti la dezbatrere a fost că activitatea industrială nu înregistrează depăşiri ale limitelor de zgomot admise, astfel că nu deranjează zonele rezidenţiale. Rusu a ridicat problema modului în care firma autoare, Enviro Consult, a adunat datele poluării fonice din zona industrială: acestea au fost adunate de firmele din zone industriale, cu două excepţii.

„Nu am măsurat la industrie, ei trebuie să se automonitorizeze”, a precizat Lazarovici. „De ce ar avea interes să se monitorizeze corect?”, „Ei trebuie să vă spună dacă sunt poluanţi sau nu sau ar trebui să măduraţi dvs?” a venit, imediat, mirarea useriştilor. „Pe lege, este treaba primăriei să facă măsurătorile”, a intervenit avocatul.

Lazarovici a încercat să-l lămurească: a zis că făcut măsurători de verificare la UAMT, cel mai apropiat punct de zona rezidenţială, şi acolo nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor.

O privire pe harta de zgomot industrial arată că doar parcul industrial de pe Borşului şi încă un mic focar din apropiere ar constitui surse de zgomot supărător în oraş. Userişrii au arătat că în Oradea sunt şi alte unităţi industriale, de exemplul, Plastor-ul, care nu au fost luate în studiu. A aflat că fabricile de acest gen sunt verificate de APM/Garda de Mediu dar numai în cazul în care se înregistrează reclamaţii împotriva lor. Altfel, nu-s pe „hartă”.

Rutier, pe şine…

Preluând date de la OTL, deci în absenţa măsurătorilor proprii, autorul studiului a ajuns la concluzia că tramvaiele nu produc poluare fonică peste norme. Cea mai mare sursă de zgomot rămâne, deci, trafiocul rutier. Zona Podului Prezan a fost una dintre cele mai pomenite, ca înregistrând frecvent depăşiri ale limitelor de zgomot, atât ziua cât şi noaptea. Lazarovici zice că deşi numărul de maşini nu este foarte mare, zgomotul e cauzat de viteza cu care se circulă pe noul drum.

Reclamând lipsa de acurateţe a hărţilor de zgomot, useriştii au contestat şi utilitatea planurilor de măsuri, propus la fiecare actualizare a hărţilor. Oradea a făcut primul studiu de zgomot în 2012 şi, conform legii, după cinci ani l-a înnoit.

În planul de măsuri din 2012 figura şi amenajarea de piste de biciclete ca măsură pentru descurajarea traficului auto în favoarea celui pe biciclete. Contestatarii reclamă că, în intervalul de cinci ani, Primăria a amenajat piste de biciclete cu rost recreativ şi nu cu utilitate în mobilitatea urbană, deci dezideratul a rămas literă moartă.

Hărţile prezentate marţi după amiază urmează să fie aprobate de APM, după care intră în dezbaterea Consiliului local. Ulterior, cam pe anul viitor, executovul local trebuie să vină cu un plan de măsuri pentru diminuarea plouării fonice, plan care poate fi completat cu sugestii din partea orădenilor.

Depăşiri

Din studiu arezultat că, sub aspectul valorilor maxime permise (70 dB) pentru traficul rutier se evidentiază urmatoarele zone: Str. Densuşianu, Calea Borsului, Str. Podului şi Matei Corvin. Harta de zgomot privind traficul rutier pe durata nopţii, când valorile maxime permise pentru traficul rutier sunt de 60 dB, studiul arată ca puncte nevralgice cele punctate anterior plus Calea Aradului, Str. Ogorului, Calea Clujului şi Pod Mareşal C-tin Prezan.

„Din analiza rezultatelor obţinute se observă faptul că există un număr de 3.051 persoane expuse la nivel de zgomot peste limita de 70 dB ziua, respectiv 5.900 persoane expuse la nivel de peste 60 dB pentru indicatorul referitor la durata nopţii. În ceea ce priveste numarul de clădiri cu caracter special expuse la niveluri peste limitele legale se observă faptul că există o clădire (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea – str. Republicii, nr. 37) expusă la niveluri de peste 70 dB pentru Lzsn (pe durata zilei n.r.), respectiv 3 clădiri (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea – str. Republicii nr. 37, Spitalul de Obstretică-Ginecologie Oradea – Calea Clujului, nr. 50, Liceul Tehnologic Sanitar Vasile Voiculescu – Calea Clujului, nr. 66) expuse la niveluri de peste 60 dB pentru Lnoapte (indicele pentru noapte n.r.)”.