Gabriel Moisa a anunaţat rezultatele în cifre comparativ nu cu anii pandemici când programul muzeului a fost resticţionat, ci comparativ cu anul 2019. Dacă în 2019 au fost deschise la Muzeul Ţării Crişurilor 9 expoziţii în primele şase luni ale anului, în 22 au fost vernisate 22 de expoziţii. Desigur, trebuie ţinut cont la fiecare bilanţ faptul că din 2021, după reorganizare, Muzeul oraşului Oradea a devenit secţie a Muzeului Ţării Crişurilor. Din punct de vedere al manifestărilor cultural-ştiinţifice, faţă de 2019 când s-ai organizat 18, în 2022 au fost organizate 41 de astfel de manifestări, între acestea numprându-se şi colocviile, care au adus invitaţi de seamă la Oradea. Şi activităţile educative au fost mai multe, faţă de 2019 când s-au organizat 19, în 2022 numărându-se 34.

Din punct de vedere al numărului de vizitatori, dacă în 2019 au fost 27.515, în 2022, adăugându-se şi Muzeul oraşului Oradea, 62.245 de vizitatori au trecut pragul complexului muzeal. Au fost încheiate în acest an 30 de parteneriate comparativ cu 19 în 2019, fiind pe rol altele, inclusiv cu parteneri străini. Proiectele de finanţare care se află în derulare sunt tot trei, ca acum trei ani. Totalul de venituri (subvenţii şi venituri proprii), dacă în 2019 era vorba de o cifră de 5.497.534 lei (din care veniturile proprii au fost de 138.512 lei), în 2022 este vorba de un total de 13.752.200 lei, din care venituri proprii sunt 2. 728.153 lei. Veniturile proprii din biletele de intrare au fost pe primelel 6 luni în 2022 de 394.345 (73.685 ÎN 2019). Proiecte cu finanţare europeană au reprezentat 2.000.928 lei (6.367 lei în 2019) iar contractele de cercetare arheologică au însemnat în acest an 2.426.651 lei (70.177 în 2019). Cheltuielile cu personalul, care au fost de 3.458.230 lei (3.298.409 în 2019) se acoperă aproape integral din venituri proprii.

Din septembrie vor fi reluate Colocviile Muzeului Țării Crișurilor şi vor continua atelierele dedicate copiilor. Tot în septembrie, cel mai probabil în jurul datei de 15, se vor deschide partea secţiei de istorie care a mai rămas – istoria contemporană şi secţia de artă universală, iar în octombrie se va deschide şi secţia de etnografie.

[eadvert]

Vestigii descoperite

Cercetările arheologice demarate la 29 martie 2022 au fost finalizate la 25 iunie sub coordonarea arheologului dr. Călin Ghemiș de la Muzeul Țării Crișurilor, în colaborare cu conf. univ. dr. hab. Molnar Kovács Zsoltde la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca, CP II dr. Adrian Ursuțiu de la Centrul ArchaeoUBB – Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca și Lect. univ. dr. Florin Sfrengeu de la Universitatea din Oradea.

Cercetările arheologice preventive au dus la descoperirea mai multor vestigii aparținând unor orizonturi cultural-cronologice diferite (neolitic, epoca bronzului, epoca La Tène, așezări sarmatice, epoca romană în Barbaricum, epoca medievală, necropolă de secol XVIII), rezultatele obținute fiind de o însemnătate deosebită. Inventarul acestor complexe este constituit din ceramică, material osteologic și unelte. Caracterul complexelor descoperite diferă de la un sit la altul și de la o epocă la alta.

„Aceasta este cea mai amplă cercetare arheologică care s-a desfăşurat vreodată în Bihor după cercetările făcute pe transferul autostrăzii niciacum contruite Transilvania. Acea cercetare s-a desfăşurat între 2004-2010, însă aceasta, deşi este mai scurtă, datorită cerinţelor atât beneficiarului lucrprilor cât şi a constructorului, toate cercetările arheologice au trebuit demarate deodată, şi finalizate aproximativ simultan. Deorece la momentul demarării cercetărilor arheologice, muzeul nu avea disponibili decât şase arheologi, am apelat la colegi de la alte instituţii, care au profil asemănător: Universitatea Oradea, Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca şi Muzeul Judeţean Satu Mare”, spune Gruia Traian Fazecaş, şef secţie Arheologie, care a menţionat că au fost nouă şefi de şantier câte unul pentru fiecare sit arheologic, în total participând la lucrări 30 de cercetători. Rapoartele de cercetare au fost trimise Comisiei Naţionale de Arheologie.

O descoperire remarcabilă este cea de pe situl VIII, unde a fost descoperit un mormânt aparținând epocii cuprului cu un personaj feminin şi un inventar spectaculos, care constă în 169 piese din aur, 800 de mărgele confecționate din os precum și o brățară plurispiralată din cupru. Piesele din aur sunt inele, care după cantiate şi aşezarea în mormând au fost cel mai probabil purtate pe şuviţe de păr. Asupra inventarului descoperit în acest complex se vor efectua determinări cronologice cu ajutorul metodei C14, analize ADN și cercetări antropologice. O parte a acestui inventar a fost expus în cadrul conferinței de presă.

„Ca şi suprafeţe, siturile arheologice au între 5,7 mii de metri patraţi, până la 20 de mii de metri patraţi. A fost un efort susţinut, s-a lucrat într-un timp scurt. Ca şi importanţă, vom reveni cu amănunte pentru că aceste cercetări urmează să fie publicate într-un volum colectiv, dar ca şi descoperire de importanţă majoră pe acest aliniament, pe lângă ce s-a descoperit în situl VIII, acel deja celebru CX22, a fost fost cercetată o parte a unei aşezări din epoca bronzului, şi o parte a unei aşezări sarmatice care suprapune într-o anumită parte un strat de altă aşezare aparţinând epocii bronzului”, completează dr. Călin Ghemiș, cel care a coordonat întreaga activitate științifică şi care a dorit să mulţumească tuturor restauraatorilor implicaţi.

Mai multe detalii se vor şti spre sfârşitul anului, când se vor primi datările cronologice cu ajutorul metodei C14, analizele ADN și cercetările antropologice.