La dezbaterea provocată de reprezentanții studențimii orădene au participat aproximativ o sută de persoane: studenți și cadre didactice de la Universitatea din Oradea, reprezentanți ai unor organizații civice, ai administrației publice locale, cetățeni și jurnaliști.
În deschidere, gazda întâlnirii, Raluca Lezeu, președintele Uniunii Studenților din Oradea, a afirmat că ea și colegii ei își doresc „un campus verde, sustenabil”. La rândul său, rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. habil. Constantin Bungău, a afirmat că își dorește ca inițiativa primăriei să rămână la acest stadiu, deoarece afectează viața universității.
„Noi nu vrem îmbunătățirea fluxului de circulație, așa cum se spune în documentele ce susțin proiectul primăriei, vrem eventual eliminarea sau, în cel mai fericit caz, calmarea traficului”, a precizat Constantin Bungău, trimițând la modelul aplicat în Piața Unirii din Oradea, care împacă traficul auto cu cel pietonal.
Potrivit acestuia, cât timp autoritățile nu vor vedea campusul universității ca un complex de clădiri, un campus de top pentru România, „nu se va înțelege că Universitatea din Oradea nu poate fi mare dacă e traversată de un flux auto continuu. Din contră, astfel ea va fi împărțită în două”.
Rectorul a subliniat că, până și în actualele condiții de trafic, este sesizabil faptul că studenții din campusul doi ezită să traverseze strada și să se îndrepte spre facilități precum: cantina, terenurile de sport, biblioteca ori clădirile administrative. Amintind că instituția pe care o reprezintă a semnat, încă din anul 2018, un protocol cu administrația locală privind dezvoltarea unui campus integrat, rectorul Universității din Oradea s-a declarat „revoltat” și „dezamăgit” de dorința municipalității de a lărgi suprafața stradală.
„De la Peța, mai mult de la Muzeu, până la sensul giratoriu, frumusețea acestei străzi este una fără pereche în Oradea. Nimeni nu are voie să elimine acest parfum aparte pe care îl are Oradea”, a concluzionat Constantin Bungău.
Conf. univ. dr. arh. Szabolcs Guttmann, cadru didactic al Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură, a vorbit despre proiectele realizate de studenții săi, în cadrul Universităților de Vară ale Arhitecturii Orădene, pentru campusul pe care l-a definit ca fiind o „moștenire senzațională și o uriașă șansă de dezvoltare”.
„E foarte important să vedem lucrurile într-un cadru mult mai larg decât strada care face posibil accesul spre universitate”, a afirmat arhitectul orădean, subliniind că în campus există nu mai puțin de 12 clădiri monument istoric, care ar putea deveni următorul pol de interes pentru turismul local, cu condiția ca ele „să fie asociate cu un spațiu urban ca o zonă de contact social la cel mai înalt nivel”.
Szabolcs Guttmann a afirmat că această stradă nu este doar una „a gândurilor bune, ci poate deveni un mic oraș care să completeze centrul istoric”. Acesta a declarat că master-planul de dezvoltare a zonei ar trebui reactualizat, oferindu-și serviciile pentru ca, împreună cu colegii săi universitari, să realizeze ceea ce, spunea el, ar putea fi „o minune pentru Oradea”.
„Strada Universității nu deservește numai campusul”
Vorbind în calitate de reprezentant al administrației locale, viceprimarul Teofil Filimon a subliniat că strada Universității nu deservește numai campusul, ci face și legătura cu cartierele Ceyrat, respectiv Europa.
„Nu știu dacă acest proiect se va fructifica sau nu. Vom găsi, cu siguranță, soluții, variante, pentru a asigura circulația studenților, pasaje supraterane ori subterane largi”, a promis viceprimarul Oradiei.
Studenții își doresc un campus verde
În numele studenților, Amelia Varga a transmis că aceștia își doresc un campus verde, cu multe spații verzi și să poată traversa în siguranță strada Universității.
Paul Iacobaș, președintele Centrului pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor și reprezentantul inițiativei „Rețeaua pentru Natură Urbană” a salutat inițiativa acestei dezbateri publice, subliniind că ea ar fi trebuit să aparțină autorităților locale.
„Comunitățile care fac parte din «Rețeaua pentru Natură Urbană», mari orașe ale României, fac pași spre a conserva oazele de natură din orașe, acele crâmpeie de natură încă vie care mai există”, a spus Paul Iacobaș, exprimându-și speranța că întregul campus al Universității din Oradea va deveni un astfel de loc.
În cadrul dezbaterii a luat cuvântul și fostul ministru al Sănătății, dr. Ioana Mihăilă. Aceasta a vorbit despre impactul pe care îl are poluarea asupra sănătății oamenilor.
„Autoritățile trebuie să înțeleagă că nu avem bicicliști, nu pentru că ei nu există, nu avem pietoni, nu fiindcă oamenii nu vor să meargă pe jos, ci pentru că nu există condiții ca toate aceste lucruri să se întâmple”, a spus fostul ministru, îndemnând administrația locală să schimbe prioritățile: mai întâi pietonii, apoi bicicliștii, transportul în comun și, pe urmă, transportul auto.
Diana Codrean, specialist în proiectare verde și regenerare urbană, a vorbit despre dispariția comunității campusului, formată din studenți și cadre didactice. În opinia ei, lărgirea străzii Universității este „o eroare de planificare urbană ce reprezintă un risc considerabil din punctul de vedere al siguranței traficului”.
„Credem că Oradea s-a dezvoltat frumos, dar s-a ajuns în situația în care ar trebui să existe posibilitatea de a discuta și despre un alt tip de dezvoltare; despre zone în care să poți să trăiești. Iar zona centrală și campusul au acest potențial”, a afirmat lect. dr. Liviu Bucur, de la Facultatea de Geografie, Turism și Sport.
Accesul spre cimitirul municipal
Întrebat de un jurnalist despre modalitățile prin care se va face accesul spre cimitirul municipal, dacă strada Universității va deveni pietonală, rectorul Constantin Bungău a răspuns arătând că există, la est și la vest, străzi care ar putea foarte bine să preia traficul auto.
„Modelul de trafic din centrul orașului, din Piața Unirii, cum am mai spus, un trafic calm, care nu provoacă îngrijorări, unde eu ca pieton mă simt în siguranță, poate fi implementat și aici, de la Muzeu și până la cimitir”, a reiterat Constantin Bungău.
La rândul său, Szabolcs Guttman a spus că traficul ar trebui regândit pentru întreaga zonă.
„Ocolirea cu autobuzul se poate face. Accesul pietonal spre cimitir ar deveni mai facil. Important e faptul că această axă să fie dezvoltată mult mai generos”, a subliniat arhitectul.
Francesca Hanga-Farcaș, șef de lucrări dr. la Arhitectură, este de părere că situația străzii Universității poate fi o oportunitate și poate deveni „un exemplu de bune practici demn de urmat pentru România și Europa”.
Și decanul Facultății de Geografie, Turism și Sport, prof. univ. dr. Alexandru Ilieș, consideră favorabilă soluția pietonalei pentru strada Universității.
„Cine de pe această stradă are cu adevărat nevoie de acces auto? Să ne imaginăm care ar fi instituțiile și câți locatari ar avea de suferit din această cauză”, a spus decanul FGTS, adăugând că el a avut curiozitatea de a verifica acest lucru și a descoperit că toate instituțiile care își au sediul pe strada Universității au și posibilitatea unui acces auto alternativ.
Alexandru Ilieș a mers chiar mai departe cu gândul său, propunând unirea parcului Bălcescu cu parcul Muzeului și realizarea, în acest mod, a unui mare spațiu verde care să cuprindă și campusul Universității din Oradea.
La finalul dezbaterii, președintele Uniunii Studenților din Oradea le-a mulțumit participanților, exprimându-și speranța că demersul ei „nu va fi în zadar”.
poc 
