Miercuri, ministrul Sănătății a fost prezent în județul Bihor, într-o vizită inopinată. Aterizat la Oradea, Nelu Tătaru a mers direct la sediul DSP Bihor, flancat de SPP, după care s-a deplasat la Prefectură, unde a fost așteptat de prefectul Dumitru Țiplea, împreună cu Ilie Bolojan și dr. Gheorghe Carp. Apoi, împreună cu aceștia, ministrul s-a deplasat la Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu, dedicat tratării Covid – 19.
După vizita-fulger din spital, în dialogul purtat de Tătaru cu jurnaliștii s-au abordat subiecte delicate, precum: medicamentele și echipamentele din Spitalul Municipal, situația cadrelor medicale, evoluția numărului de testări în contextul în care se speculează că se va testa mai puțin, problema transfuziei de plasmă și modul în care știu autoritățile să comunice, pentru a fi credibile în fața populației.
Dincolo de observațiile cum că, în ciuda exploziei de cazuri din ultima perioadă, județul Bihor nu a avut și nu are probleme cu achiziția de materiale sanitare, echipamente și medicamente, iar “managementul (spitalicesc – n.red.) s-a descurcat destul de bine”, concluzia ministrului Tătaru este că “această pandemie nu se tranșează în spital, ci în prespital, acolo unde avem o transmitere accentuată. Respectând niște reguli, putem limita această transmitere și putem avea o scădere a numărului de cazuri și atunci avem și o degajare a patologiei de spital. Noi am făcut acele reguli care trebuie doar respectate. Cred că fiecare în felul nostru putem repeta aceste reguli. Celor apropiați nouă sau celor care la un moment dat contestau această pandemie”.

[eadvert]

Redăm, în cele ce urmează, dialogul purtat de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, cu mass-media, la încheierea vizitei-fulger efectuată la Spitalul Municipal Dr. Gavril Curteanu Oradea:

JB & BIHON: Cât a durat vizita în acest spital și care sunt aspectele punctuale pe care ați dorit să le urmăriți?
Ministrul Nelu Tătaru: Aspectele legate de management, de necesar, de evoluție a pandemiei din punctul de vedere a materialelor, a medicamentelor și a părții umane. Discuțiile au fost pe fiecare palier în parte. Sunt apanajul managementului, care în acest moment s-a descurcat destul de bine. Menționez că suntem la peste 5 luni de pandemie, în condițiile în care și corpul medical are și el niște limite. Avem grijă ca acest corp medical să poată face presiunii, dar în același timp să poată să aibă și o viață personală.
La nivelul județului Bihor, nu a fost niciodată o problemă cu echipamente, medicamente sau materiale sanitare, aici având și aportul Primăriei și a factorilor din administrația publică locală, care au suplimentat ceea ce nu reușeau spitalele să realizeze.

JB & BIHON: Ce alte destinații sau unități spitalicești veți mai vizita în județul Bihor, azi?
N.T.: Azi nu vom mai vizita nicio unitate medicală, vom merge în alt județ.

JB & BIHON: Care sunt obiectivele privind evoluția numărului de testări în perioada următoare, la nivel național?
N.T.: După cum știți, avem niște protocoale agreate de OMS, de INSP și de ECDC (Centrul European de Prevenire a Bolilor – n.red.), pe care le aplicăm și noi la nivel național. Sunt protocoale care merg pe ancheta epidemiologică, pe profiluri de persoane de risc, cum este corpul medical.

JB & BIHON: Ne putem aștepta la o scădere a numărului de testări, la nivel național, în perioada următoare?
N.T.: Nici într-un caz, ține foarte mult de fiecare laborator în parte. În acest moment avem 133 de puncte, cu o capacitate maximă de 27 – 28.000 de teste. Ține foarte mult de aparat, ține foarte mult extra-proof, de reactivi, de partea umană. Doar laboratoarele sunt cele care pot lucra aceste teste.

Jurnalist: Ce ați observat la DSP Bihor?
N.T.: Se muncește mult. La sfârșitul pandemiei vom trage o linie. Faptul că în acest moment avem și medici școlari care participă și avem peste 50 de anchete epidemiologice pe zi și sunt făcute în termen de 24 de ore, este un rezultat bun.

Jurnalist: Cum își explică ministrul diferențele substanțiale între sursele locale și ceea ce raportează Grupul de Comunicare Strategică, care nu raportează câte decese sunt în fiecare județ?
N.T.: La nivel național informația vine de la nivel local – DSP și Comitetele Județene pentru Coordonarea Intervenției. La decese, avem o confidențialitate pe care trebuie să o păstrăm și tot de la nivel local ne vin și acele decese. Sunt date confidențiale și mai ales în decese avem o responsabilitate suplimentară.

Jurnalist: Cât de periculoasă este această relaxare?
N.T.: Am văzut o a doua cocoașă a primului val pandemic, care a fost mai agresivă decât primul val. Terapia Intensivă este segmentul sanitar care trepidează, la un moment dat. Am plecat cu un număr limitat de paturi ATI. Acum patru săptămâni aveam 840 de paturi, în acest moment avem 1.034 de paturi complet utilate. Suntem la 473 de cazuri pe ATI, putem gestiona, dar nu putem lăsa doar în baza cadrelor medicale.
La nivel național, avem peste 4.000 de persoane din corpul medical infectate. Nu putem spune că ducem lipsă, dar nu trebuie să ne lăsăm la această bază. Personalul medical a făcut față, în această perioadă. Dar dacă noi, cei care trebuie să respectăm niște reguli, ne lăsăm doar pe personalul medical, vă spun că vom ajunge să colmatăm acest sistem.
Această pandemie nu se tranșează în spital, ci în prespital, acolo unde avem o transmitere accentuată.
Vedem numărul celor pozitivi la revenirea din concedii, vedem acea navetă făcută cu anumite mijloace de transport. Dar respectând niște reguli, putem limita această transmitere și putem avea o scădere a numărului de cazuri și atunci avem și o degajare a patologiei de spital.

 

Jurnalist: Sunt voci care acuză că nu s-a simplificat procedura privind dosarele în vederea recoltării de plasmă.
N.T.: Sunt în lucru anumite metodologii, dar trebuie să înțelegem că o recoltare de plasmă nu este un act medical banal, ci impune teste suplimentare pentru a face această transfuzie. Plasma se ia de la cei care nu mai sunt pozitivi și au anticorpi și se adresează pacienților critici, care au virusul în sânge. Pentru a face parte dintr-un din cele două categorii, trebuie să certificăm prin analize, pentru a vedea de la cine recoltăm și către cine.

Jurnalist: Cei care donează plasmă își fac testele pe banii lor?
N.T.: Nu, își fac la centrele care donează.

Jurnalist: Vă gândiți să schimbați ceva în modul de comunicare, ca oamenii să conștientizeze că nu e o joacă?
N.T.: Sperăm foarte mult în ajutorul dumneavoastră (al mass-media – n.red.). Noi am făcut acele reguli care trebuie doar respectate. În măsura în care aceste reguli nu se respectă, și noi nu le vom repeta în fiecare zi, chiar dacă tindem să devenim obișnuiți (în a le repeta – n.red.), nu vom avea nicio schimbare. Cred că fiecare în felul nostru putem repeta aceste reguli. Celor apropiați nouă sau celor care la un moment dat contestau această pandemie.