Viitorul romano-maghiar, dezbatut la Gyula

La discuţiile membrilor celor două grupuri de prietenie din România şi Ungaria au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării şi ai Departamentului de Relaţii Externe al Parlamentului Ungariei. “În cadrul întâlnirii au fost abordate teme importante de colaborare transfrontalieră. Am abordat probleme de infrastructură: acum există proiecte în desfăşurare, la frontieră, proiecte care nu se pot finaliza deoarece nu există semnat un acord internaţional semnat între cele două guverne. Este o chestiune formală, deoarece ambele guverne şi-au dat acordul ca aceste proiecte să se deruleze până în aceste stadii, au aprobat programul operativ al colaborării. Spre exemplu: Toboliu şi localitatea vecină de la graniţă au câştigat împreună pentru a asfalta un drum, ca să fie pregătite pentru intrarea în Schengen au un proiect pentru asfaltarea unui drum. Totul este asfaltat mai puţin porţiunea de la graniţă, deoarece graniţa nu aparţine nici unui stat. Ca să se poată lucra pe graniţă e nevoie de acest acord între Guvernul de la Budapesta şi cel de la Bucureşti. Există zeci de astfel de proiecte şi riscăm să pierdem bani europeni în lipsa acordului. Vom solicita celor două Guverne semnarea de urgenţă a acordului. Ministerul Dezvoltării din Ungaria spune că a trimis încă din martie la Bucureşti un astfel de acord, dar încă nu a primit nici un răspuns “, a declarat Szabo Odon. Liderul Grupului de prietenie România-Ungaria din Parlamentul României spune că printr-o declaraţie comună cu omologii lor din Budapesta au cerut ca pentru perioada 2014-2020 să nu scadă suma alocată de cele două guverne pentru comunităţile din zona de frontieră.”Anul trecut, prin contribuţia celor două state au fost alocate 270 milioane de euro. Dacă suma nu poate fi mai mare, atunci noi am cerut ca aceasta să nu fie redusă sub nici o formă . Dorim să existe proiecte importante, dar din sectoare diverse“, a declarat parlamentarul UDMR Bihor. Aceste fonduri sunt extrem de importante, în special pentru comunităţile mici, care nu pot aplica pentru proiecte de ordinul milioanelor de euro. Din acest motiv, membrii celor două grpuri de prietenie consideră că aceste programe nu trebuie să dubleze programele de cooperare transfrontalieră. Parlamentarii din cele două ţări au decis să colaboreze şi în domeniul legislative, să se ţină la curent, reciproc, cu bunele practice în domeniu, dar şi în ceea ce priveşte posibile iniţiative legislative comune, la nivel european. Evaluarea pregătirii programului de cooperare transfrontalieră, facilitarea procesului de înfrăţire a comunelor din cele două ţări, colaborarea cu bisericile tradiţionale, dar şi situaţia Facultăţii de Medicină din Târgu Mureş, au fost alte subiecte aflate pe ordinea de zi.”Deschiderea de noi consulate, dar nu ca demers electoral, ci din perspective creării de noi puncte de legătură interstatale a fost abordată cu acest prilej. La finele lunii august, începutul lunii septembrie liderii celor două grupuri de prietenie se vor întâlni la Oradea, după care, în luna noiembrie colegii din Budapesta vor fi veni într-o delegaţie oficială în Parlamentul de la Bucureşti “, a precizat Szabo Odon.