Vinovată de „ofilirea” Serelor orădene

În 2007, DNA Oradea o trimitea în judecată pentru privatizarea frauduloasă a Serelor orădene, procurorii indicând un prejudiciu de peste 5 milioane de euro.

Iar pe 28 mai 2013, Tribunalul Bihor o condamna la 12 ani de detenţie respectiv la câte 10 ani de detenţie pe funcţionarii Corneliu Popa şi Mihai Ciobanu de la Agenţia pentru Domeniile Statului (ADS).

Însă pe 17 februarie 2014 Curtea de Apel Oradea a admis apelurile inculpaţilor şi a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Bihor, unde următoarea înfăţişare (după o altă serie de amânări) a fost fixată pe 9 septembrie.

Sentinţa din 28 mai 2013

Pe 28 mai 2013, Tribunalul Bihor emitea o sentinţă prin care Maria Schutz, cea care a lăsat serele orădene în paragină, era condamnată la 12 ani de închisoare în dosarul privind serele din Oradea şi Codlea – Braşov.

În plus, Schutz, Popa şi Ciobanu, în solidar cu Societatea Agricola Worldser Ţuglui şi Asociaţia Agricola AGRO 2001 Ţuglui mai erau obligaţi de instanţă să achite despăgubiri de 3,1 milioane de dolari către ADS, în contul investiţiilor nerealizate dar asumate la privatizarea serelor din Oradea şi Codlea.

Schutz şi SA Worldser Tuglui mai aveau de plătit, ca despăgubiri civile, 14,8 milioane de lei la Finanţele Publice Bihor şi 3,45 milioane lei către SC Electrocentrale SA (CET) Oradea.

Totodată, Tribunalul Bihor a anulat hotărârea judecătorului delegat de la Registrul Comerţului de majorare fictivă a capitalului social al Orser Oradea, precum şi anularea facturilor fiscale pentru care s-a solicitat şi obţinut alocaţie de la bugetul statului pentru sere. S-a mai dispus şi anularea vânzărilor de active de la serele din Oradea şi Braşov, revenindu-se în cazul SC Orser la situaţia de acţionariat din octombrie 2002.

Sere renumite, la fier vechi

Serele din Codlea şi Oradea creşteau anual peste zece milioane de flori şi mii de tone de legume, o bună parte fiind cerute la export. Însă în anul 2000, ADS a preferat oferta Mariei Lili Schutz în detrimentul ofertei făcute de firma lui Ioan Nicolae (ajuns ulterior cel mai bogat român), cel care deţinea şi administra atunci 50.000 de hectare de teren agricol.
Ulterior, serele din Codlea şi Oradea au fost dezafectate şi vândute la fier vechi iar angajaţii au fost trimişi în şomaj, deschizându-se cale liberă importurilor de roşii, castraveţi şi flori.